h1

Îmbrățișare

iunie 6, 2020

Ia-mă în brațele
Coastelor
Și alungă-mi
Frigul cu căldura
Tâmplelor,
Acele albii
Luminoase de lângă ochi
Care se cer luate
Între palme
Ca să mă liniștesc.
Ia-mă de tâmple
Și spune-mi
Că voi răsări din cenușă
Curând
Mâine
Chiar acum.

h1

Zgârcenie

mai 21, 2020

Zgârcenia
nu e o frică
de pierdere.
E un vid
oferit
celuilalt
și o pasiune
interminabilă
pentru
MINE.

h1

Împrumut

mai 18, 2020

Iubirea
nu e
de dat
cu împrumut
ca o carte
de pe raft.

Odată gol,
Nu mai poți
umple raftul
cu alt titlu.

Eventual
îl mai uiți
din când în când,
între adormire
și trezire.

h1

Perfectul care ne trădează

mai 12, 2020

Mozaicul capătă formă
Din bucăți perfecte
În locuri milimetric alese.

Nu te mai clădi mozaíc
Pentru a te înfățișa lumii
Davidul michelangelionian.

Știm că fisurile respiră în noi
La fel ca pietrele prețioase pure
Laolaltă.
Nu se așază impecabil
Într-un fals frumos.

Să fim iubiți, urlăm,
Cu tot cu schelete și frici
De care nu ne putem dezbăra,
Dar le păstrăm într-un colț
Invizibil
Bine păzite sub cheie.

Mozaicul nu e din carne și oase,
Aceasta e lipsa
Și forța lui.
Masca executată cu precizie
E un david contrafăcut
Respingător.
Respiră doar imperfectul
Vulnerabil
Transparent
Și viu.

h1

Linistea apusului

aprilie 8, 2020

h1

Perdea vizibilă

aprilie 8, 2020

20200310_1104395452957022754625520.jpg

h1

O bucată de libertate

martie 18, 2020

Evocată scena în care instrumentiștii din filmul Perfect Sense, surzi de acum, continuă să cânte la instrumente ca într-o bucurie de recuperare a experienței pe care au avut-o cândva, mi-am amintit și eu de ceva:

Îmi aduc aminte de scena aia, și pe mine m-a impresionat. Îmi pare aceeași experiență ca cea din Pianistul pe care o tot evoc, ca pe o obsesie. 🙂 Când pianistul se așază la un pian din apartamentul în care trebuia să locuiască silențios, să nu știe nimeni că trăiește acolo cineva. Neputându-se abține totuși, când vede pianul, se așază la el, deschide capacul și cânta cu degetele deasupra clapelor, fără să le atingă, ca și cum ar auzi fiecare notă pe care o cântă în gândul lui (și pe care noi o auzim), savurând în imaginație fiecare sunet nescos, dar trăit de atâtea ori înainte complet. O scenă imposibilă și fascinantă în același timp. O dramă a omului fără libertate care încearcă să se salveze sănătos mental și emoțional prin asemenea gesturi, ca un fel de recuperare parțială a libertății. Ca un fel de a spune lumii văzute și nevăzute: “experiența asta e a mea, orice (mi-)ai face; nu mi-o poți lua din trecutul meu și din memoria mea orice ai face”. O voință uriașă de a supraviețui, și nu doar de a supraviețui, ci de a profita din plin de istoria personală în supraviețuirea aceasta. Și în același timp o jelire după libertate, după adevărata libertate. Însă mesajul ce bate orice alt mesaj îmi pare a fi: libertatea mea e cea interioară, mie puteți să-mi faceți ce vreți. Extraordinar..

h1

Ești

martie 9, 2020

Să fii erou
se spune de când
a început istoria
să devii
să te frămânți
să ești

Dacă-ți întorci
privirea
spre mine,
ți-am făcut ceai
de ierburi mov
în sfârșit
să stai locului
cu gândul

Ești deja erou.

Eroul nu luptă cu sabia
nu vânează argumentul
suprem
Eroul supraviețuiește
propriului coșmar
și deschide ochii
ținându-mă de mână
Eroul se împrietenește
cu nefericirile
și se fericește
într-o îmbrățișare
pe care i-o dau
pentru că
există
așa.

O forță invizibilă
ascunsă într-o creație
casantă.

h1

Efect

martie 4, 2020

Dacă o să vrei
vreodată
să fii liber
chiar și de
frumusețea
din mine,

apa din mare
o să roadă
câte puțin
din fiecare piatră
așezată stâlp
de susținere
pentru vise.

Adierea ta
ca o energie tăcută
și intensă
deschide
pleoapele
invizibile
una
câte
una
câte
una
câte
alta
și
alta,
toate.

h1

Eurovision explained

martie 3, 2020
Eurovision ca un extras din absurdul lui Eugen Ionescu:
D-na Smith: Sărmana Bobby!
Dl. Smith: Vrei să zici sărmanul Bobby.
D-na Smith: Nu, eu mă gândesc la nevasta lui. O chema ca pe el: Bobby.
[..]
D-na Smith: Și cine are să îngrijească de copiii lor?Au un băiat și o fată. Cum se numesc ei?
Dl. Smith: Bobby și Bobby, ca pe părinții lor. Unchiul lui Bobby Watson, bătrânul Bobby Watson,e bogat și-i plac băieții.
(Eugen Ionescu, Englezește fără profesor)
Și un dialog imaginar din realitatea zilei:
– Și câți finaliști au fost la Eurovision?
– Păi cinci.
– Doar atâți? Și cine anume a participat?
– Păi ea, ea, ea, ea și ea.
– Oh, interesant, o adevărată competiție. Și cine a câștigat?
– Păi, a fost o surpriză totală: ea!
– Vai, ce coincidență, ce ciudat și ce bizar.
(Eurovision 2020 adaptat pe înțelesul spectatorilor, care au și aplaudat în picioare)
h1

Venezia

ianuarie 20, 2020

h1

Lacul cu copaci. Pastel

ianuarie 4, 2020
h1

Tuneluri supraterane

decembrie 7, 2019

Distincți
Și asemenea
Față în față
Peste capetele
Oamenilor,
Sfredelitori
Și pacifiști
Ca farul
Îndrumător
Peste ocean,
Una
Și separați
În mijlocul gălăgiei
Iscate de firele de iarbă –
Ochii noștri,
Tuneluri supraterane
De scăpare
Din haosul existenței.

Deschizi
O mână
Și ne ajungem.

h1

Semi-amnezie

decembrie 7, 2019

Să mă așez o clipă
ca să închid
o tâmplă.
Să mă afund
într-o semi-amnezie
până când mă voi
fi trezit
cu alte amintiri
șezând pe pervaz.

h1

Manole postmodern

decembrie 7, 2019

Cuvintele
Ca niște cărămizi
Manoliene.
Azi se surpă
Castelul ce dădea
Ieri
Să se ridice.

Dacă nici cuvintele
Atât de invizibile
Intangibile
Nu pot naște
Tării sufletești..

h1

INterdicție INgeniozitate

decembrie 3, 2019

La sfârșitul lui 2014, apărea următoarea reclamă de Crăciun, ce a fost interzisă în cinematografe în UK:

1.Christmas Starts with a Baby’s Giggle
https://www.youtube.com/watch…

Și, dacă tot a fost interzisă, au mai făcut una în 2015; fără Isus, dacă tot nu e voie. Cu altceva în schimb, poate chiar mai sugestiv. Clasica interzisă nu îți rămânea pe creier. Însă asta… 🙂 stârnește atâtea reacții interioare și exterioare, încât e mai greu de uitat decât prima. O geantă care atrage păstorii și magii (n-au uitat să le facă proveniența diferită!), animalele. Iar la reacția soțului – It’s just a bag – care poate fi reacția oricărui privitor, toți râd cu subînțeles.
„What are you worshipping din final” e zbangul final. Ce ziceți?

2. Baby Jesus handbagged parody
https://www.youtube.com/watch?v=r_UU7-_Zjoo

h1

Frânturi de lumină

octombrie 31, 2019

Vorbești cu bucăți de lumină
Întrezărită în spațiile dintre
Cuvinte.
Un vitraliu pus laolaltă
Răbdător
Cu frânturi de soare.

Cuvintele tale se termină
În unduiri ramificate
Spre interior
Ca un val hokusain
Ce se ridică peste mulți
Fuji ca să protejeze
În albia lui
De indiferent ce erupții.

h1

Joacă muzicală

octombrie 4, 2019

M-am jucat puțin. Piesa Always Remember Us This Way, după Lady Gaga

http://www.trilulilu.ro/voice-019

h1

Geometrie

septembrie 22, 2019
septembrie, 2019
h1

Amestec de rațiune și simțire

septembrie 10, 2019

În căușul minții
Se învârte cu lingura
O bună bucată
De inimă.
De ieri îi spun
Să-și facă ordine
În cămăruțe
Dar orele o iau
La sănătoasa
Și uită să se mai întoarcă
Întregi.
Lenevesc și torc
Pe același pulover
Făcând și desfăcând
Ochiuri
De trecut
De viitor
Într-un carusel
Cam vesel
Și amețitor.

h1

Nebuloase

septembrie 3, 2019

Hai să aruncăm un ochi liber
către nebuloasele universului
Poate că ele au să ne spună
noutăți
mult mai profunde
de la Sursă
despre propriile
nebuloase
dospind între coaste.

Pe ale noastre
ni le-am zărit
deja
până în adâncuri
dintr-o căutătură

Ne mai rămâne o veșnicie
pământeană
să le dăm de capăt
stâmpărându-le
reciproc.

h1

Paradox

august 20, 2019

Mai acută
singurătate
decât
dispariția tuturor
e să lipsească
unul singur.

van gogh
h1

Cosmos

august 15, 2019

interpretare după NGC 6357

h1

Aur-ora

august 15, 2019

h1

Lapte vărsat

august 1, 2019

h1

Absurdul colorat pe auroră

iulie 25, 2019
acrilic, A3, iulie, 2019
h1

În larg

iulie 25, 2019
h1

Curent

iulie 15, 2019

Ai stat cu coastele
Deschise
Toată noaptea
S-a făcut curent
Și au crăpat câteva uși
Inclusiv niște tâmple

Mi-ai spus că tot curentul
Dureros
E de fapt fereastră spre cer
Și nu te vei fărâmița
Dar eu căutam vitraliile
Ochilor mei
Să umplu golurile
Ce-ți intensifică furtuna.
Doar doar voi îndupleca
Și cerul
Să repare mai degrab
Câte o fereastră
Pe rugăciune.

h1

Tetris

iulie 15, 2019

Comuniunea ca un joc
De Tetris
Reciproc.
Ne așezăm la o masă,
Un separeu
Înmugurit,
Tu îmi construiești
Finețea adierii
Eu îți clădesc
Puterea zidurilor.

Undeva între noi
Există Cineva
Care ne vâră 
Pe după cuvinte
Câte o carte de joc
Pe furiș.
Câte un as 
Ca celălalt să ia scor
Mai mare.

h1

Expediții

iunie 29, 2019

Se făcea
Că undeva pe pământ
Într-un loc cu verdeață
Nesecată
Pe care îmi uitasem ochii
Se căscă o gaură neagră

Flămândă cum e,
Înghiți în foamea ei
Iriși, raze de soare din păr
Și multe zbateri de aripi
Dinăuntru și dinafara coastelor.

Mă voi teleporta
Într-o sahară
Să mă reconstruiesc din pustiu.
Chit că nu are viață,
Nu extrage seve străine..
Să-mi rămână și mie
Din mine
Măcar un castel de nisip.

h1

Terapii

iunie 22, 2019

Stai așa
nemișcat
un sfert de timp
să îmi așez
o parte din liniști
peste grumazul tău
Să le plimb
în punctele cardinale
până identific
tensiunile existențiale
care îți țin ochii
deschiși
și larg închiși

În timp ce tu asculți
preferatele muzicale
de care încă
nu știu.

Sursa: https://www.makemymural.com/wp-content/uploads/2018/03/Lawn-Chairs-on-the-Beach.jpg

h1

Cerul de deasupra noastră

iunie 15, 2019

Dacă îmi fixez ochii
Asupra cerului
Aș putea
La o adică
Vedea
În loc
Cerul de deasupra ta.

Cine și-ar da seama,
Privind doar spre
Creator,
Că ne desparte
Jumătate de lume
Nepăsătoare?
Cine și-ar da seama
în afară de sângele
Ce nu mai face față
Gravitației
Amețindu-mă de prea mult cer
Trăgând spre pământ?

h1

Realități

iunie 14, 2019

Îți strigam numele
iar tu îmi trimiteai răspunsuri
ca sticlele aduse de ocean:
suflu de viață concentrat
într-o hârtie.
Dintr-odată m-am trezit
și era o caniculă pustie.

h1

Urcuș

iunie 5, 2019

Scările imposibil de urcat
Duc în schimb
Spre gaura neagră
A sensului.

h1

Străduță cu aer

mai 2, 2019

Barcelona, Spania

Mai, 2019

Acuarela + acrilic

h1

Înviere

aprilie 27, 2019

Sute de ani de ziduri
Construite ca să ne ferească
Pe unii de alții.
Dacă am fi trăit în vremea
Vechiului,
Am fi dus cot la cot
Miei pentru păcatul
Ce ne sfredelea
Prin suflet.
Acum trebuie să ne simțim
Vinovați la gândul
De a ne întinde pâinea
În același vin?
Barierele ce ne deformează
Închinarea
Le-am ridicat
Pentru a dormi mai liniștiți,
Nu pentru a fi toți
Una în El.
Măcar în Înviere
Se aprinde în noi
Aceeași rugăciune pentru Celălalt,
Celălalt, care poate fi raiul
Împreună cu Cel înviat.

h1

Limită

aprilie 23, 2019

Diferența dintre
armonie și dor
pare a fi
o notă invizibilă
mai jos,
o singură clapă
mai la dreapta
pe care scapă
degetul
la o neatenție.

O secundă mai lungă
decât îți programaseși
sufletul
să reziste.

h1

Creation

aprilie 22, 2019
h1

Duminica

aprilie 20, 2019

În sculptură 3/3

Prietenilor care sărbătoresc în noaptea aceasta învierea lui Hristos:

‘The Resurrection’ by Germain Pilon (1537-1590)
Risen Christ, by Michelangelo

Jacob Epstein – Hand of the Risen Christ
Jesus Sculpture, Sagrada Familia, Barcelona

h1

VINERI

aprilie 19, 2019

Dacă se poate numi „În sculptură”, cum denumisem seria aceasta de postări. 🙂

Ziua de Vineri

%d blogeri au apreciat: