h1

Ai spus ceva? (2)

Aprilie 1, 2008

conversation.jpg

Am discutat cu elevii mei despre ceea ce pot reprezenta cuvintele pentru ei. Apoi mi-au spus ce fac cuvintele, acţiunea lor. Am avut nişte categorii între care ei au ales. Cu această ocazie, puteţi şi adăuga la listă, dacă doriţi. Cu siguranţă cuvintele pot reprezenta multe pe lângă ceea ce urmează.

Aşadar, dacă ar fi să găsiţi o metaforă pentru cuvinte, ele ar fi…

Arme

Oglinzi

Măşti

Tablouri

Unelte

Poduri

Şi poate multe altele.

M-a gândit în funcţie de ce anume unele cuvinte se încadrează într-o categorie sau alta. Natura în sine a cuvintelor? Aş spune că intonaţia cu care sunt ele spuse, contextul în care apar şi persoanele care le rostesc. Şi apoi cuvintele în sine.

De exemplu, propoziţia „Nu ştiai?”. Îi voi atribui contexte diferite şi vorbitori diferiţi. Să vedem ce se întâmplă.

1. Spusă de către profesor unui elev care e întrebat dacă şi-a făcut tema. Elevul răspunde:

– Nu ştiam că avem temă.
Nu ştiai?

Ce atitudine transmite întrebarea? Dacă elevul este un abonat al temelor nefăcute, iar profesorul ştie acest lucru, întrebarea sună foarte ironic. Dacă elevul este unul conştiincios, iar aceasta e o situaţie excepţională, întrebarea va fi de o mirare sinceră, poate amestecată cu tristeţe.

2. Spusă de către iubit iubitei de ziua ei de naştere:

– Ştiai că te iubesc până dincolo de mine?
– Nu ştiam!
Nu ştiai?

Nici urmă de ironie sau de superioritate, nu-i aşa?

3. Spusă de un prieten altui prieten, la anunţarea unei veşti tragice despre un cunoscut apropiat amândurora:

– Poate ai auzit că a murit Ionescu…
– Nuuu!
Nu ştiai…?

Cuvintele capătă o blândeţe stinsă, o tristeţe profundă.

4. Spusă de un prieten altuia, la anunţarea intrării la facultate:

– Acum vin de la afişarea rezultatelor! Bună treabă, măi! Felicitările mele!
– Ce?!
– Păi ai intrat al treilea. Nu ştiai?

Nu mai este spusă pe un ton firav, ci, dimpotrivă, cât mai sonor, mai vioi şi mai repede.

Sunt sigură că aţi simţit în fiecare din cele 4 situaţii (şi ele pot fi mult mai multe) intonaţia diferită cu care e spusă aceeaşi propoziţie. Tipul de relaţie dintre vorbitori, contextul în care are loc discuţia influenţează tonul pe care se vorbeşte şi astfel emoţia pe care o transmite.

Dacă personajele participante la conversaţie şi contextul sunt nişte date fixe în problemă, intonaţia este variabila. Variabila care poate face diferenţa! Tonul este cel care poate creşte sau scădea tensiunea unui dialog. Nu ne dăm seama de multe ori cât de mult putem influenţa pozitiv sau negativ pe celălalt.

Proverbe 15:1 Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aprinde mânia.

Anunțuri

8 comentarii

  1. Pun pe lista Fereste…da pentru mine sunt ca niste ferestre prin care vezi cat o deschidere spre rasarit ce este in mintea celui de langa tine…Continut si forma-si inteles- fain!…Intotdeauna am avut o sensibilitate spre „teorema formelor fara fond”…(parca asa-nu?)


  2. mie imi place ce scrii tu 🙂
    stiai, nu?


  3. Rose,
    da… teoria 🙂 Teoremele la matematică. 😛
    Ferestre, interesant. Bate înspre Poduri. Ca ajungere la sufletul celuilalt. Bună completare.


  4. Călătorrule,

    🙂

    Nu ştiam.
    Nu ştiai? Nu mă-nnebuni!

    Mulţumex!


  5. Metaforele din listă par a indica materialul, instrumentarul, oamenii ca agenţi activi(şti), chiar mi-am amintit, cu această ocazie, de reflexele mecanice ale lui Charlot din filmul „Timpuri moderne”.

    Cred că avem nevoie în primul rînd de metafore care să indice spre cuvinte ca fiind de ordin spiritual, ca făcînd parte dintr-o uimitoare ţesătură complexă care dă consistenţă realităţii (să nu uităm că intervenţia divină la Babel a fost la nivel de limbă, nu a fost la nivel material, precum la Sodoma şi Gomora).

    Cuvintele ca făcînd parte din… consumabile (nu din arsenal)…

    Cuvintele ca… pîine.

    Cu ce lipsă de reverenţă înfulecăm pîinea cea de toate zilele, cam aşa înfulecăm şi cuvintele cele de toate zilele…

    „Fiul Omului a zis Diavolului: “Este scris: ‘Omul nu va trăi numai cu pîine, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu’.” (Luca 4:4)

    Iată o asociere interesata: nu doar PÎINE, ci orice CUVÎNT…

    Textul din Deuteronom e şi mai interesant:

    „Astfel, [Domnul] te-a smerit, te-a lăsat să suferi de foame, şi te-a hrănit cu mană, pe care nici tu n-o cunoşteai şi nici părinţii tăi n-o cunoscuseră, ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pîine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul.” (Deuteronom 8:2-3)

    Aici asocierea e şi mai provocatoare: nu doar PÎINE, ci orice LUCRU…

    Aşadar, pledoaria mea e pentru metafora în care cuvintele sînt pîine. Faţă de această metaforă orice altă metaforă e palidă (existenţial vorbind). Se poate rămîne doar în sfera culturală, dar adevăratul context care dă greutate acestei metafore e de tip religios, mai precis iudaic-creştin.


  6. Alin, bine ai venit.
    Cred că e de bun augur completarea ta cu metafora Pâinii! Da, eu pornisem de la un nivel neutru, însă nimic nu ne împiedică să ducem discuţia înspre unde ne stă sufletul mai mult.

    În ce priveşte nuanţarea cuvânt – lucru din gura Domnului, dacă e să fac o interpretare pe text 🙂 , spun că înţelesul „lucrului” care iese din gura Domnului nu poate fi altul decât tot cuvânt, pentru că, deşi ceea ce spune Domnul se face (şi rezultatul poate fi lucru, bineînţeles), porunca se face tot prin cuvânt.

    Interesant, Alin. Un antonim metaforei pâine din aceeaşi sferă?


  7. Metaforă antonimă: Cuvintele ca… pietre.

    „Ispititorul s-a apropiat de El [Isus] şi i-a zis: ‘Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîini.'” (Matei 4:3)


  8. Hmm, cuvintele ca pietre sunt un antonim numai bun, la modul general vorbind!

    Singurul lucru pe care l-aş avea ca rezervă: că acel context nu îmi sugerează că pietrele sunt metaforă a cuvintelor.



I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: