h1

O zi a Bărbaţilor

Mai 5, 2008

Păcat că în legiferarea Zilei Bărbatului, adică cea de 5 mai, s-a implicat o companie de bere. Asocierea care se face astfel va fi între bărbat şi băutură. Pentru cei care nu știu unde este limita, ăsta ar fi pretextul ideal să continue. Pentru ceilalți, care știu unde e limita, nu cred că e definitoriu. Sau cel puțin nu ar trebui redus la asta. Cred că sunt multe alte elemente definitorii.

Personal, nu mi se pare o idee rea aceea de a exista o zi a bărbatului în calendar. Unora le place să glumească pe seama asta, spunând că bărbaţii vor să fie egali cu femeile, care au 8 Martie (aşa am avut pretext să schimb imaginea blogului o zi). Una peste alta, ideea în sine e bună. Felul în care ştiu românii să o pună în valoare, însă, lasă loc mult de îmbunătățire.

Anul acesta nu a reuşit să se legifereze 5 mai. Poate la anul, când nu vor fi parlamentarii ocupaţi cu alegerile. Însă o sărbătoare se poate marca şi fără declarări, strigări, semnături, băuturi.

Am mai adus în discuţie acum câteva articole trăsături ale bărbatului (poate cu alte ocazii voi reveni şi cu un punct de vedere mai psihologic, pentru că ar fi o discuţie interesantă) sau ale Bărbatului, pornind de la oglindirea dată de sportul rege. Şi atunci, şi acum spun la fel: el este mult mai mult decât imaginea care răzbate de pe ecranul unui meci, mai mult decât adjectivele pe care i le atribuie o companie de bere sau alta, mai mult decât apare într-un film cu Sylvester Stallone sau Steven Seagal.

Gândindu-mă la o imagine şi o ‘definiţie’ a bărbatului (nu că s-ar putea cuprinde pe de-a-ntregul doar într-una), mi-am reamintit ieri de o piesă muzicală ce îmi era foarte dragă acum un timp şi de care se pare că uitasem. Însă nu uitasem de tot. Gary ChapmanMan after Your Own Heart, pe care o vom asculta imediat. Şi, bineînţeles, brusc mi-am amintit de David, un bărbat al lui Dumnezeu.

Am putea spune că este surprinzător cum David este numit după inima Lui, dacă îi citim istoria. Nu este David acela care a ucis şi nu a făcut-o doar la porunca Domnului, în bătălii, ci ca să acopere alt păcat? Nu este David acela care şi-a luat mai multe soţii, că doar îşi permitea, era rege? Nu este David acela care a înşelat? Nu este el acela care a luat soţia altuia? Nu el acela care a păcătuit cu Batsheba? Nu el acela care a fost încăpăţânat şi atunci când nu ar fi trebuit?

Tocmai David să fie după inima lui Dumnezeu?

Însă David a fost acela care a avut curaj şi l-a înfruntat pe Goliat (ce a sfidat Israelul).

El a fost acela care, după ce Domnul i-a promis că va fi rege, nu şi-a grăbit încoronarea (deşi ar fi putut şi a şi fost încurajat), ci a avut răbdare ca El să aşeze lucrurile la vremea potrivită; a avut răbdare să aştepte. Greu să aştepţi să primeşti când ţi s-a promis. Putea să îl omoare pe Saul, căruia Dumnezeu îi luase deja coroana; oricum el era alesul Lui, nu? Ar fi fost îndreptăţit. De ce era nevoie să suporte urmăririle lui Saul, care căuta să-i ia viaţa din invidie că urma să-i ia locul? A preferat să nu pună idealul lui personal mai presus de idealul Lui.

El a fost acela care a ales să respecte voia Domnului când a trecut pe lângă Saul şi a tăiat un colţ din haină. Nu pentru că nu ar fi avut imboldul. Ci pentru că iubirea şi teama de Domnul erau mai de preţ decât dorinţa lui imediată şi mândria.

El a fost acela care venea să întrebe pe Domnul ce decizii să ia în bătăliile pe care le avea în faţă, după ce a ajuns rege. Nu e mai „bărbătesc” azi să faci după cum te taie capul?

El a fost acela care, în eliberarea Cheilei, şi-a încurajat oamenii să lupte, având promisiunea lui Dumnezeu că îi va ajuta şi i-a motivat atunci când ei erau înspăimântaţi.

El a fost acela care şi-a recunoscut păcatul şi a regretat cumplit.

El a fost acela care şi-a iubit fiul şi a plâns la moartea lui, chiar dacă acesta a încercat să-i ia tronul şi să-l omoare. Tot el a cerut ca cei care îl vor prinde să fie blânzi cu Absalom.

David a fost acela care s-a închinat lui Dumnezeu şi i-a compus cântări de laudă şi psalmi.

Am evidenţiat câteva din trăsături… aşa cum le văd reieșind din viaţa lui David. Le văd a fi definitorii şi le văd a descrie un bărbat mult mai puternic decât bărbatul vremii.

Ultimele cuvinte ale lui David, aşa cum apar ele în 2 Samuel 23:

„Duhul Domnului a vorbit prin mine şi cuvîntul lui era pe limba mea. Dumnezeul lui Israel a vorbit, Stânca lui Israel mi-a zis:
– Cel care stăpîneşte peste oameni cu dreptate, cel care stăpîneşte în frica de Dumnezeu este lumina dimineţii, ca răsăritul soarelui în dimineaţa fără nori; ca razele soarelui după ploaie, care fac să încolţească verdeaţa din pămînt.
Deşi casa mea nu este aşa înaintea lui Dumnezeu, totuşi El a făcut cu mine un legământ veşnic, bine întărit în toate privinţele şi sigur. Şi întreaga mea mîntuire şi dorinţa mea nu le va face El să crească?
Dar cei răi sînt toţi ca nişte spini pe care-i arunci, pentru că nu pot fi luaţi cu mîna; cine se atinge de ei se înarmează cu un fier sau cu mînerul unei suliţe şi-i arde în întregime în foc pe loc.”

 piesa lui Gary Chapman:

Anunțuri

27 comentarii

  1. o da! ce-mi placea si mie piesa asta!!! o puneam des la radio pe vremuri, da’ n-am mai ascultat-o cam tot de atunci 🙂
    si ai dreptate, ar fi fain sa fie o zi a barbatului sau a tatalui, am inteles ca in America este asa ceva.


  2. Chrina,
    bun venit!
    Mă bucur că ţi-a făcut plăcere piesa. Nici nu mai ţin minte când am avut un „fix” cu ea, poate acum vreo 10-8 ani… Ce mult sună! 🙂
    Da, este o zi a tatălui; se pare că data diferă de la ţară la ţară. Uite aici.


  3. Cami,

    M-a impresionat ce ai scris! Mai ales frumoasa și adevărata definiție a bărbatului.

    Am retinut o idee care mie îmi dă de gândit: „… a avut răbdare să aştepte. Greu (e)să aştepţi să primeşti când ţi s-a promis.”

    Hmm!

    Apropo de zilele bărbatului sau femeii, respectiv tatălui sau mamei: în Belgia, pe 19 martie este ZIUA TATĂLUI. Cu prilejul acestei zile, pe copii la grădiniță i-a pus educatoarea să-l deseneze fiecare pe tăticul lor, apoi să spună (iar educatoarea a scris) ce face tatăl lor (unde lucrează, ce bea, ce mănâncă etc) și ce fac ei împreună cu tatăl lor. Asta a primit Tibi cadou de Ziua Tatălui.
    Iar ZIUA FEMEII sau MAMEI are în Belgia 3 zile, din care una este zi liberă (dar plătită): în 8 martie (însă acesta s-a pierdut printre cei din tânăra generație, și nu mulți o mai țin); una pe 11 mai (abia aștept să vad cum mă desenază Fini!) și a treia (cea mai cu fast și zi liberă) este în 15 august, când la români este Sf. Maria (Belgia este o țară catolică). Na! Să se pună aici bărbații cu femeile!
    Nici nu știi ce bine îmi pare că sunt aici, aici sunt cel mai mult sărbătorită și „cadorisită” (socotește: 3 Ziua Femeii/Mamei, 1 onomastică, 1 zi de naștere = 5 zile de … hihi)


  4. Felicitari pentru luciditatea impletita cu multa emotie a articolului de mai sus. L-am preluat bucurosi spre folosul cititorilor nostri si l-am postat pe pagina noastra de Opinii si marturii de familie… necenzurate. Am preluat chiar si piesa Gary Chapman – Man after Your Own Heart pe pagina noastra info. Binecuvantari alese !


  5. Flori,
    mă bucur!
    Deci, se pare că în Belgia vei fi sărbătorită cât n-ai fost în România de când eşti! 😛
    Hm, da. Răbdarea nu e un lucru uşor. Chiar indiferent de gen. 🙂


  6. Christian Family,
    mulţumesc pentru aprecieri, este onorant.
    Să fie cu folos şi acolo!
    Multe binecuvântări!


  7. ce auditie! superb!

    „Ce ar fi mai rău, între bărbat şi lipsa de luciditate.” … ar fi urat sa se intample asa!


  8. Rapas,
    mă bucur că ţi-a făcut plăcere audiţia. 🙂
    Da, bineînţeles că ar fi urât să fie aşa. Tocmai din această cauză spuneam că bărbatul e mult mai mult decât ceea ce transmite „ecranul” că ar fi el.


  9. Cami,
    – am inteles cu sarbatoritul, dar tort primim? 😛

    E faina ideea 😉


  10. Romi,
    păi… noi dăm cadou, voi daţi tort. 😀 Eu am dat articol. 😛


  11. Cami,
    am inteles – schimbam, – eu vreau pionii albi, tu cei negri si albul muta primul. Deci vreau tort 😛

    Mutarea urmatoare: Cami :…..


  12. Vai, Romi,
    bine am putut râde! 😆

    Deci pionii se pot schimba aşa, oricând, la cerere?
    Ce nu face omul pentru un tort!

    Păi dacă tot faci minuni şi poţi schimba şi pionii, hai să vedem. Tortul ăsta îţi place?

    😀


  13. Mi-a plăcut analiza, Camix! Mie nu mi-a intrat în reflex „Ziua Bărbaţilor”, prin urmare, n-am sărbătorit-o! Aştept să mi se mai formeze reflexele sărbătoreşti! 😛


  14. A.Dama,
    mă bucură.
    nici o problemă cu reflexul. se formează în timp. 😛 Este timposibil să nu se formeze, mai ales că profilul tău sărbătoricesc îşi va cere drepturile.


  15. Cami,
    oooo,mersi, mersi – esti o gazda foarte amabila 😉 .Apreciez gestul 🙂

    Cu peisaj astronomic 😉


  16. Mulţumim,
    aşa se cade unei gazde. 🙂
    Sigur că astronomic, trebuie asortat cu destinaţia. 😀


  17. Daca 1 si 8 Martie e ziua femeilor, atunci dragi tovarasi barbati/baieti hai sa ne bucuram noi de restu` 364 -2 = 362 de zile din an.
    Nu stiu cum se face dar in fiecare zi ma simt sarbatorit :))) .


  18. Hahaha! asta e bine! 🙂
    Înseamnă că le eşti foarte drag celor din jurul tău. 🙂

    Chiar pe toate celelalte le vreţi? Prea mult răsfăţ! „îmbuibare!” 😛


  19. E interesant sa fie ziua ta 362 de zile, dar eu prefer doar cateva zile dar consistente 😉

    Mai un tort, mai una alta si lucrurile se incheaga altfel. Vb aceea ce e prea mult strica, dar la ce e mai rar ii duci dorul 😛


  20. Deci, Romi, tu vrei puţin şi de calitate! 😀 Iar apoi, rememorările şi aşteptarea următoarei runde anul viitor.
    Aşa se simte sărbătoarea mai bine. Adică aşa se simte.


  21. salutare
    poate ca e cam incheiat subiectul, totusi mai adaug si eu cate ceva.se spune ca Ziua Femeii a fost obtinuta prin secolul 18, ca o sarbatoare a eliberarii femeii de sub tratatia dura a barbatului in familie si in societate
    ironic vorbind, ar trebui sa aiba si barbatii o zi a lor pt a comemora victoria tinerii sub papuc timp de 18 secole asupra femeii 😀

    scuzati indrazneala, it was a joke 🙂


  22. Winetou,
    bine ai venit,
    păi, dacă Ziua Femeii a fost o încercare de recuperare a demnităţii femeii după trataţia dură a bărbatului, bărbaţii nu sunt deloc în dezavantaj. Înseamnă doar că femeia a reuşit să ajungă „bunăstarea” relaţională a bărbatului. Aşa că bărbatul, nefiind pe vreun post inferior, nu are nevoie de alte „adjuvante”, că iar i se urcă la cap. 😛
    Glumesc în ton cu tine. 🙂


  23. Foarte frumos articol! Iar „modelul” David este atât de potrivit. La câte false „modele” au bărbaţii din ziua de azi…
    O zi frumoasă tuturor!


    • Tenkiu, Alex! Sper să folosească. Noi încercăm să înviem modelele, să fie mereu între celelalte şi să luăm şi noi înşine aminte la ele; măcar să existe spus…


  24. Câți n-ar vrea să semene cu David numai la capitolul cu iertarea infidelității?
    Dacă ar fi să lupte cu Goliat, n-ar mai fi atâția viteji!…


    • Acum, ce să spun eu, probabil că da; dar cred că nu într-o măsură mai mare ca alte păcate sau ca celălalt gen, cred că suntem la fel de predispuşi să vrem să scăpăm şi unii, şi alţii (chiar dacă nu de exact aceleaşi sperietori). Şi ne temem la fel de mult în faţa goliazilor.


  25. Cami, e bine că este spus! Şi nu-i puţin lucru ca să fie reamintit ceea ce nu trebuie uitat!
    Bine ai spus A.Dama, despre lupta cu Goliat! Cam „incomodă” imitarea! 🙂



I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: