h1

Every little thing

Decembrie 2, 2008

Contrar aşteptărilor, ceea ce fascinează şi scoate din sărite cel mai mult în relaţiile dintre oameni nu sunt imensităţile. Desigur că şi ele. Desigur că mult. Dar ce valoare are dacă un bărbat îi dă inel de logodnă unei femei (o imensitate) şi pe scările bisericii spre cununie îi aruncă un: „Ce te împiedici acolo, proasto!” (un lucru aşa-zis mărunt)? E întâmplare reală, mi-a fost povestită acum câţiva ani. Odată ajunsă în biserică, nu a mai spus „da”.

Pot fi lucruri care par nesemnificative. Dar ele arată, de fapt, „gradul” iubirii şi al respectului real dintre oameni. Poate fi nesemnificativ dacă cineva spune: „Îmi dă un sentiment de bine să stau de vorbă cu tine. Creezi confort psihic.” Poate părea nesemnificativ să fii interesat de ce simte celălalt sau să îi faci o mică surpriză cu o ocazie (sau fără ocazie). Dar ele sunt cele care ţin firele laolaltă.

E o tendinţa de a ne orienta doar spre lucrurile mari sau lucrurile strict palpabile. Dacă părintele oferă un acoperiş deasupra capului copilului, îi asigură mâncare şi ideea de părinte, nu e neapărat să fie şi prezent la evenimentele importante pentru copil, nu e necesar să râdă împreună, să se plimbe împreună povestind. Sigur că sunt importante condiţiile de viaţă. Foarte. Dar emoţional ce se va întâmpla?

Omul, într-adevăr, nu trăieşte numai cu pâine… ci cu multe cuvinte şi Cuvânt. Cu multe mărunţişuri. Cuvinte, prezenţă, o umbră, un umăr, o susţinere, o critică finuţă, o îngăduinţă, un ton moale, un semiton, un ton muzical… şi mai ziceţi voi:

Anunțuri

14 comentarii

  1. Eram printr-a saptea…faceam scoala de muzica in Petrosani si faceam naveta. Intr-o zi s-au urcat in autobuz doi tineri; aratau destul de saracuti. El era in spatele ei si se tineau in picioare amindoi de bara de sus.
    La un moment dat el s-a aplecat si i-a sarutat coltul baticului. In miscarile si zdruncinatura autobuzului ea nici nu a simtit gestul lui gingas…

    Aveam doar 14 ani…dar n-am uitat gestul ala niciodata si din multe gesturi grozave pe care le-am vazut, niciunul n-a egalat gestul asta simplu care nici macar n-a fost remarcat de persoana caruia i se daruise…


  2. Cu siguranta ca astfel de gesturi aparent simple au radacini adanci in educatia primita in familia de provenienta, in anturajul in care coexista si desigur in valoarea pe care o acorda persoanei de alaturi.

    Sunt persoane care desi se iubesc mult nu au bazele si educatia necesara ca sa dezvolte o relatie plina de armonie. Exista unii care nu stiu si nu au notiunea de respect si apreciere fata de celalalt, fapt care nu are prea multa legatura cu sentimentele fata de partener ci sunt lacune in educatie. Altii au un comportament care incita permanent la gelozie partenerul prin faptul ca nu au notiunea de flirt bine dezvoltata si nu inteleg ca este si un pacat, chiar daca ofera un sentiment de confort, de valoare si pulseaza adrenalina 🙂 . Altii manifesta un dezinteres pentru adancirea si construirea unei relatii armonioase, intelegand ca odata ce au trecut de pragul casatoriei, partenerul/a este deja cucerit/a, astfel comportamentul curtenitor este abandonat in favoarea intereselor materiale necesare intr-o familie, fapt care va duce relatia pe o curba descendenta, in unele situatii ajungandu-se chiar pana la divort.

    Cuvintele de apreciere sunt foarte importante, dar pot fi si totodata periculoase. Sunt persoane care prin faptul ca sunt apreciate profita foarte mult de imaginea pozitiva din mintea celuilalt incercand o manipulare. De fapt societatea actuala se bazeaza pe manipulare, fiecare isi scoate in evidenta atuurile de baza pe care le foloseste mai apoi ca pe o moneda de schimb in obtinerea avantajelor de care are nevoie. O persoana simpatica, va crea in jur un cerc de simpatizanti, iar in unele cazuri acest fapt este utilizat ca un instrument de obtinerea avantajelor.

    Cuvintele sunt importante au efect atunci cand produc o rezonanta placuta celui caruia ii sunt adresate, dar asta depinde foarte mult de starea receptorului. Uneori un compliment sincer poate fi devastator pentru o persoana care a suferit recent respingeri puternice, nu mai poate crede ca un compliment este sincer.

    Relatiile intre oameni sunt extrem de complexe pentru ca exista o gama foarte mare de reactii a receptorului la acelas stimul. Un compliment nu genereaza automat un zambet, ci poate genera uneori o criza de furie, niste cuvinte dure nu genereaza intotdeauna o reactie de furie, ci poate fi interpretat ca un mod de apreciere. De asemenea o replica negativa nu intotdeauna este perceputa ca un element de respingere, ci poate fi uneori dovada iubirii.

    Tot la fel predicarea evangheliei nu produce automat convertire in toti ascultatorii ci in unii produce o reactie extrem de adversa.

    Cuvintele sunt practic niste chei cu care putem deschide sufletul cuiva sau sa il inchidem, iar fiecare are propriul sau filtru de interpretare a cuvintelor, gesturilor.


  3. Rodica,
    frumos episodul relatat de tine. Eu am văzut cupluri la pest 50 de ani ţinându-se de mână şi zicându-şi „iubirea mea”. 🙂 Nu i-am uitat nici eu.


  4. Romi,

    bună completarea şi nuanţările tale. Sunt, într-adevăr, multe aspecte ale problemei. E o figură geometrică în spaţiu aceasta, nu o simplă figură plană. 🙂

    Educaţia pe care o are fiecare din participanţii la „traficul” de cuvinte contează foarte mult. Sentimentele lor pot fi de afecţiune, însă comportamentul poate strica tot. Dacă nu se cunosc noţiunile de respect, atunci, de fpat, vorbim despre o afecţiune foarte deficitară şi copilărească, indiferent de vârsta „participanţilor”. Maturitatea emoţională vine la vârste diferite. Sau poate să nu vină deloc. 🙂

    Ai spus un lucru important cu manipularea. Dacă aprecierea pe care o persoană o primeşte de la ceilalţi o determină să o transforme în motiv de îngâmfare, nu e vina aprecierilor, nici a persoanei care apreciază. E doar vina receptorului de compliment, care are o imagine de sine nerealistă (care poate merge de la minus infinit la plus infinit şi nici una din ele nu e de preferat) şi care nu ştie iubi, de fapt. Iar iubirea nu manipulează şi nu se umple de mândrie.

    Aprecierea ar trebui să nască în celălalt dorinţa de a fi chiar mai bun decât înainte, nu autosuficienţa. „Dă-i putere unui om ca să vezi cine e”. 🙂

    Da, sigur că fiecare îşi doreşte să audă cuvinte frumoase, complimente. Aş spune că o critică finuţă, exprimată cu afecţiune poate fi considerată replică de bun augur. E bine ca ceea ce spunem să clădească în celălalt, nu să distrugă, indiferent că apreciem sau criticăm ceva.

    Acum, mai sunt şi cuvinte spuse cu zâmbetul pe buze, dar care exprimă orice în afară de bună dispoziţie sau bună intenţie. Neconcordanţa cuvintelor cu propria atitudine creează, bineînţeles, lipsă de încredere.


  5. Frumoasă temă, Cami! Aşa este, cu gândul la lucruri „grozave”, uităm că întru cele mici şi smerite ne aflăm cel mai bine mulţumirea. Şi asta e valabilă în toate. Dar aşa suntem noi, oamenii, fiinţe mici, dar mari în aroganţă. Ne supradimensionaăm eul şi uităm să fim mulţumitori. Năzuim spre foarte mult, uneori cu mult mai mult decât ar fi normal şi pentru asta suntem în stare să călcăm peste orice: semeni, valori, principii, credinţă.
    Tare frumos au scris mai sus d-na Rodica şi Romi. E greu să clădeşti o relaţie frumoasă. Să împlineşti propria persoană printr-o altă persoană, întru care să te regăseşti deplin…. e din ce în ce mai greu. Gesturile mici şi atât de frumoase de la început, se uită repede şi de-o parte şi de cealaltă şi….apoi greşelile curg lanţ….
    Nu sunt decât în aparenţă „mărunţişuri”. Sunt foarte importante de fapt!


  6. Privim spre gesturile mari, de obicei. Ele impresionează. Despre ele se pot scrie articole. Ce să zici despre un copil care ţine mâna întinsă şi aşteaptă cu nerăbdare şi teamă să se prindă de mâna unui adult? E un gest mărunt; deşi s-ar părea contrariul, cât se multe se pot scrie despre! Şi despre refuzul de a face gestul sau despre acceptarea celui mare… Şi în iubire, de multe ori, ca nişte copilaşi neajutoraţi, întindem mâna. Va fi mereu acolo el / ea să ne apuce? Suntem mereu acolo noi când face gestul celălalt?


  7. Alex,
    cred că o soluţie ar fi să nu uităm lucrurile mărunte pozitive. Amintirea lor poate fi ca apa într-un deşert.

    Şi să interpretăm omul în contextul propriu, să nu-l scoatem din context, din ce ştim despre el, pentru că la un moment dat a fost foarte diferit de cum îl ştiam noi.


  8. A.Dama,

    gesturile mici se fac mai din reflex, mai dintr-o clipeală, mai din spontaneitatea fiinţei. Poate de-asta sunt şi mai… reale, mai adevărate, mai sincere. Mă întreb dacă greşesc mult spunând „mai sincere”.

    Din aceste gesturi mărunte trăim, de fapt. Nu în fiecare zi se întâmplă lucruri mari. Pe când celelalte, da.


  9. Am primit odata in tinetea mea…un buchetel de ghiocei de la cineva care nu daduse inca flori unei fete…si desi era om in toata firea, mi le-a pus in mina si s-a facut nevazut…

    Am primit multe flori la viata mea…(acuma chiar m-ati facut sa ma gindesc)…am primit chiar foarte multe flori…dar n-au adus cu ele acele sentimente pe care le-au adus acei ghiocei care probabil n-au costat mai mult de 1 leu…

    Darul Mintuirii este atit de scump, dar el nu vine cu fanfara…si nu se striga ca zestrea la nunti…ci picatura cu picatura in tacere si durere Domnul Isus ne-a daruit singele Lui…gesturi simple…valori uriase…


  10. Am primit şi eu prin clasa a 4-a (oricum, cândva în clasele primare), de 1 Martie, un buchet mic de ghiocei şi o felicitare tot cu ghiocei de la colegul meu de bancă. Toată lumea care le vedea spunea că sunt identice imaginile, că parcă sunt aceiaşi ghiocei şi în felicitare, şi în realitate. Drăguţ gestul lui. Se vede, dacă îl ţin minte şi acum. 🙂


  11. Vaaaai! Vă rog eu frumos, NU MAI VORBIŢI DE GHIOCEI!
    Sunt preferaţii mei, imediat după maci – sau deodată cu ei 😛 – şi mă apucă un dooor căruia nu-i pot găsi acum rezolvare. Mai aşteptaţi niţel. Mai aşteptaţi un pic, vă rog!

    Camix, am primit azi un pps cu lucruri mărunte care i-au împiedicat pe unii dintre cei ce trebuiau să fie în WTC în ziua şi momentul prăbuşirii… De exemplu, fiindcă îl strângea tare pantoful pe un tip, a intrat să-şi ia plasture şi a întârziat. Altul a cumpărat gogoşi, că era rândul lui să le ducă la colegi. Altul şi-a dus copilul la grădiniţă în prima zi şi a întârziat la lucru.

    Toate aceste „lucruri mărunte” au avut un rost… Să ne gândim că are grijă Cel de Sus să ni se întâmple lucruri mărunte ca să fim exact acolo unde ne vrea…


  12. Mă gândeam la cele spuse de A.Dama mai sus. Mi-am amintit şi eu ceva ce mi-a povestit o doamnă care a trăit cu o spaimă cumplită evenimentele de la WTC. Fiica sa trebuia să meargă în turnul 2 la un interviu pentru un job. Din păcate a pierdut autobuzul din altă parte a oraşului şi a întârziat la interviu. A întârziat acolo, dar şi-a păstrat viaţa! O simplă întârziere?
    Lucruri mărunte cu mult rost. Gesturi mici, dar cu ecouri profunde în suflete. Cuvinte simple, sincere, dar care pot muta şi munţii!
    Iar ghioceii…..eeei, ghioceii sunt minunaţi! Mici, plăpânzi, gingaşi, dar şi atât de puternici încât ies din pământul îngheţat, din zăpadă, în frig şi vânt, şi ne arată o frumuseţe care ne umple sufletele de bucurie! 🙂


  13. A.Dama,
    eu mi-am făcut numărul cu ghioceii. Alţii nu mai am. Deci, din partea mea, te poţi linişti.

    Da, uite alte exemple de lucruri mărunte care au costat cât o viaţă. Aici, am putea spune că nimic – oricât de mărunt – nu e la întâmplare. Mă voi gândi la lucrurile Lui mărunte, mă voi gândi.


  14. Alex,
    şi ţie mulţumesc pentru exemplul de lucrul mărunt, dar imens. Uneori mă surprind întrebându-mă de ce a trebuit să întârzii în cutare loc. Aştept să văd o rezolvare favorabilă mie. La final, îmi dau seama că nu era decât un semnal că ar fi bine ca data viitoare să pornesc la timp. 🙂 Nu întotdeauna e cum ne imaginăm, nu?



I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: