h1

Dedicaţie de ţinut minte

decembrie 29, 2008

brothersFraţii mai mari sunt un scut pentru cei mai mici. Barează vântul responsabilităţilor, noutăţilor. Rămân înlocuiorii părinţilor când părinţii nu sunt acasă. Te trezesc dimineaţa – pe fond muzical – şi îţi dau de mâncare. Glumesc cu tine şi îţi vorbesc despre subiecte ce îi fascinează. Te duc la grădiniţă în ritm voios şi alert. Renunţă la unele întâlniri ca să îţi poarte de grijă.

*
Pe la 6 ani, învăţam să merg cu bicicleta. Mă descurcam deja binişor, dar erau câteva chestiuni pe care nu le stăpâneam; nu prea luam bine curbele şi era mai dificil să ţin linia dreaptă. Eram în faţa blocului, pe bicicletă. În faţa noastră drumul. În capătul drumului, venea o tanti cu plase mari şi grele. Îmi spune:

– Vezi, nu te uita la tanti aia, să nu dai direct în ea.
– Nu, nu dau.

M-am uitat drept în ochii doamnei, care nu se grăbea deloc. Cred că vă imaginaţi unde am aterizat.
*

Peste ani, îţi dezvăluie care-i şmecheria cu matematica şi ce înseamnă o logică. Înainte de examenul de intrare în clasa a 9-a, luasem ore de română cu o profesoară. La matematică, mă pregătise fratele meu. Rezultatul a fost că nota la matematică era mai mare decât cea la română; rumoare în tribune: „cum e posibil aşa ceva?!”. Mi s-a propus să trec la profil real înainte de începerea şcolii, dar m-am încăpăţânat că nu mă pricep la o mulţime de alte minunăţii ca fizica, chimia etc. Însă cine ştie…

Pasiunea pentru scrierile lui Eliade provine tot de acolo. Concentra informaţiile importante pe nivelul la care să pot pricepe şi prinde gustul. Suficient cât să-mi doresc să continuu.

*
Îmi amintesc o discuţie de când eram mică, prin clasele primare, poate.

– Abia aştept să vină vacanţa de iarnă să fiu liberă.
– Şi după vacanţa de iarnă ce o să aştepţi?
– Hmm, vacanţa de vară.
– Şi după vacanţa de vară?
– Să termin şcoala.
– Şi după ce termini şcoala şi lucrezi?
– Să ies la pensie.
– Păi aşa, tu tot timpul o să fii în aşteptare şi nu o să te bucuri de viaţă, că o să aştepţi să treacă viaţa.

Good point. Deci a trebuit să îmi doresc alte lucruri. 😀
*

Astăzi e o zi specială pentru fratele meu. Dragă D., vreau ca binecuvântarea lui Dumnezeu să fie întotdeauna peste tine şi toată familia, vreau ca inima ta să se simtă fericită şi împlinită în locul în care e, ştiind că e iubită de oamenii cei mai importanţi!

Cadoul e unul muzical, şi pentru că e un cadou la îndemână de dat pe internet, dar şi pentru că noi am crescut pe notele muzicale şi am petrecut mult timp ascultând şi evaluând muzica.

La mulţi ani!


5 comentarii

  1. Dacă este aniversarea fratelui tău, atunci La mulţi ani cu sănătate şi numai bucurii!

    Mi-a plăcut tare mult cum ai scris despre relaţia frate mai mare-soră mai mică. Mai că mă faci să-mi pară rău că nu am fost şi eu mai mic, să fi avut cineva grijă de mine! Eu… am avut misiunea de frate mai mare pentru o soră şi un frate. Uneori era bine, alteori mi-era ciudă că în capul meu „se spărgeau toate borcanele” şi mai luam şi câte-o „papară”, pt că nu am avut grijă.

    Mi-am amintit de o întâmplare când am plecat la liceu, în clasa a IX-a. În prima vacanţă (de Crăciun) fratele meu, mai mic cu 8 ani decât mine, m-a pus să-i citesc poveşti într-o seară şi nu m-a lăsat până nu i-am citit toată cartea. Ne-am culcat la 3 dimineaţa! A doua zi nu m-a lăsat până nu ne-am jucat cu maşinuţele. Deşi eram mare, ne-am jucat pe cinste! Doar era frăţiorul meu!

    Tare faza cu bicicleta! Am păţit-o şi eu, dar cu un …gard! 😀 Ai mai mers cu bicicleta Cami?

    Apreciază


  2. A trăi în zodia aşteptărilor, gârbovit sub povara unor speranţe perpetue – iată, cu adevărat, un jug istovitor, care sleieşte de vlagă şi limitează cumplit de mult orizontul vieţii.

    Puţini oameni au harul să le deschidă („un frate mai mare”) la timp ochii spre acest soi de aşteptări, cu mare putere de a spolia prezentul.

    Un gând excelent, acum, înaintea Anului Nou – bun subiect de pus pe lista de hotărâri de împlinit în 2009.

    La Mulţi Ani!

    Apreciază


  3. Alex,
    mulţumesc, va vedea şi el (sau chiar a văzut).
    Da, este o relaţionare despre care îmi face plăcere să scriu. Haha, deci îi citeai poveşti. Şi noi ne jucam până târziu noaptea Fazan şi tot felul. Când era deja prea târziu, propunea jocul: „hai să jucăm acuma cine adoarme primul”. 😀

    Am mai mers cu bicicleta mult şi bine, sigur. Am învăţat atunci şi, de atunci, ştiu. Am o prietenă care trebuia să tot înveţe din nou când se urca pe bicicletă. 😛 Oricum, atunci nu avusese nici una din noi viteză. 😀

    Apreciază


  4. Gellius,
    da, din multe puncte de vedere a fost revelatorie copilăria.

    Mulţumim!

    Apreciază


  5. […] un an, am scris asta. Anul acesta, am această melodie ca […]

    Apreciază



I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: