h1

Operaţie empatică (doi şi final)

Februarie 21, 2011

Revin pentru încheierea situaţiei la operaţie, examenul s-a încheiat, notele s-au adunat, urmează împărţeala.

Doctorul este pregătit să-şi prezinte şi el operaţia (el nu este participant, e doar regizor). Am imaginat pe această piesă o poveste de dragoste frântă, rănită, un moment în care cel care rămâne singur se vede în faţa resemnării pe care trebuie să o îmbrăţişeze, deşi nu poate; în faţa uitării de care nu e capabil, dar spre care ştie că e necesar să se îndrepte. O pledoarie îndurerată pentru resemnare în mijlocul furtunii interioare.

Rezultatul este aici, versiunea în engleză şi daneză a versurilor piesei Under Samme Sol (Sub acelaşi soare). Dat fiind faptul că toţi participanţii la operaţie vorbesc şi scriu mai mult decât fluent engleza, nu voi mai traduce versurile, voi încerca doar un sumar al lor pentru asistenţa mai detaşată. Cântecul e înfăţişarea unei realităţi sumbre, în care oamenii sunt atât actanţii, cât şi cei asupra cărora se revarsă acţiunea, ei sunt cei care devin violenţi, care nu ştiu să se mai iubească, deşi se pretind maturi, iar sentimentul în care ajung să trăiască e frica. Dorinţa exprimată e cea de a fi din nou uniţi, de a avea pace unii cu alţii, de a fi înţelegere, dragoste între oameni.

Aş spune că identificarea atmosferei a reuşit în cazul tuturor participanţilor, este una dramatică, de tristeţe. Agnu, mulţumesc pentru gând, risc, faptă; de data asta ai fost toţi participanţii mei. Contextele care au mediat citirea sunt mai puţin importante, esenţial rămâne dacă putem simţi cu celălalt fără să-l pricepem pe deplin, dacă putem pătrunde starea fără dicţionar. Poate că încurcarea limbilor acum mulţi mulţi ani la Babel ar trebui să ne facă mai atenţi şi la celelalte feluri de limbaj, nu numai la cel verbal; a fost o pedeapsă pentru neascultare, poate tocmai pentru a ne face mai ascultători şi faţă de El (pentru a-I fi supuşi), şi faţă de cei din jur (pentru a-i iubi), indiferent de limba pe care o vorbesc… Poate. Pentru că atunci când stai suficient de aproape de cineva, îi citeşti suferinţa în ochi. Iar aproape rămâne un cuvânt cheie şi foarte subiectiv. Dacă te apropii, îi eşti aproape. Şi chiar şi samariteanul trăieşte sub acelaşi soare cu toţi, nu?

PS: uneori poate tocmai noi suntem samariteanul, ce bun ar fi oricine de sub soare să ne ajute..

Anunțuri

8 comentarii

  1. „People against each other” bănuiesc că e googleză pentru „sprijiniţi unul de altul” precum aracii înainte de punere în operă, nu?
    Un mic amendament de nuanţă la „aproape”: cel pe care ţi-l faci aproapele tău, deşi e al nimănui sau al altuia. Votul se amână până la locale, acolo suntem toţi apropiaţi prin geografie.


    • Plauzibil. Sau ceva mai puţin plauzibil, next to each other. Mi-ar fi plăcut să fi avut versiune oficială în engleză, că goagălul merge cam ca cel care lansă cuvântul. Şi piesele lui chiar ar merita, pare-mi-se mie.

      Amendament primit. Mă duc puţin mai departe şi îmi amintesc că unii spun (şi am fost de acord) că suntem ca într-un triunghi (nu chiar o trinitate) Dumnezeu, eu şi aproapele. Cu cât suntem noi mai aproape de El, cu atât devenim mai aproape şi unul de altul. Putem totuşi să fim aproape de El for real chiar dacă nu suntem foarte aproape de aproape (negeografic)?


    • Toată cearta e pe definiţia aproapelui, care nu se suprapune peste cea a fiilor şi a fraţilor, ceea ce face ca din start să poată fi văzută o prăpastie între oameni, indiferent câte şanse au sau n-au să promoveze dintr-o categorie în alta. Există, desigur, şi retrogadarea dinspre fiu-frate spre om (de nimic, în general), iar aşa ceva greu să mai lase loc de re-apropiere.


    • Cred că e destul de general(izat)ă atitudinea de care spui, iar semnalul de alarmă înspre aproape-tizarea oricui atrage adjective ca sfelnic, feciorelnic, ecumenic şi alte nic-uri menite să caşte prăpastia unde nu ar trebui. Însă nu doar alţii sunt vina, şi eu, şi eu în fiecare zi.


    • Da, se surpă pământul şi spre cel pe care nu vrei să ţi-l faci aproape, şi spre acum-aproapele care ar vrea să şi-l apropie totuşi pe acela. Rămân aproape cei care cred şi simt ca tine, şi tu rămâi aproape de Dumnezeu doar dacă te aperi de apropierea cea rea prin prăpăstii (aici, în sensul geomorfologic). Iar cei rămaşi dincolo de prăpăstii, dacă vor să fie aproape de Dumnezeu, trebuie să treacă prăpastia şi să se facă acceptaţi de tine, cel la verticala căruia se află adevăratul Dumnezeu, din ce în ce mai restrâns şi mai exclusiv, îngrădit de prăpăstii telurice deasupra insulei celor drepţi. Plauzibil, nu? Şi nu e cargo cult, e island cult.


    • Cu ocazia asta, am aflat şi ce era cargo cult.

      De multe ori îmi spun că nu am avansat nimic de la Gulliver în ţara oricui, căci, în ţara oricui, cearta era pe detalii vizibile cu microscopul care nu ar fi trebuit decât să îmbogăţească pe fiecare din popor.

      Ar fi vreo soluţie? Să-i apropii pe neapropiaţi care nu vor să fie apropiaţi pentru că nu cred în acelaşi Dumnezeu ar putea însemna dragoste cu forţa. Sau ar putea fi ca mărgăritarele prin pământ. Sau ar putea, într-adevăr, să facă minuni. Sau ar fi o soluţie mai bună dragostea în tăcere spusă doar Lui? Însă aceea nu L-ar mărturisi celorlalţi…


    • Între dragostea cu forţa, scuturatul prafului de pe picioare la momentul potrivit şi chematul focului din cer când s-a terminat răbdarea e un balans inuman, sau poate divin. Încă un cuvânt şi poate s-ar fi trecut pragul, sau încă un cuvânt nefolositor de care trebuie să dăm seama, sau încă o nehotărâre care răpeşte şansele de trezire rapidă, sau încă un mărgăritar risipit şi aşa mai departe. Să fim înţelepţi ca şerpii şi curaţi ca porumbeii într-o lume în care regulile noastre cele mai trudnic descoperite trebuie să devină flexibile din cauza unui amănunt pe care n-avem voie să-l neglijăm – ce efort, câtă atenţie, câtă dragoste…


      • Mai ales pentru că nu avem preştiinţa lui Dumnezeu ca să ştim cum se termină filmele în care jucăm. Pentru noi e mereu posibilă oricare dintre alternative „înainte de”.



I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: