h1

Mărturisire de onestitate

Mai 23, 2011

Elevii unui liceu teologic baptist din Timişoara primesc o teză mai deosebită la Doctrine biblice. Sub spaţiul rezervat numelui, au o mărturisire – cum că nu au copiat la acea teză – în faţa lui Dumezeu. O semnează dacă vor, nu e obligatoriu.

Elevii spun că e o practică normală. Profesorii mă gândesc că spun la fel; unul din ei a fost iniţiator al acestei proceduri anticopiat.

Eu încă nu m-am hotărât. Nu am o problemă cu cerinţa în sine, nu cred că sunt împotrivă. Dar am nişte întrebări care îmi vin în minte involuntar cu privire la utilitatea practicii.

E bine că se vrea responsabilizarea elevilor (că despre asta s-a vorbit şi asta se pretinde că se intenţionează; îi cred). E bine şi că se practică într-un liceu teologic (în altele nu ştiu dacă ar avea efect nici atât cât poate avea în cel teologic).

Dar câteva chestiuni. Faptul că semnarea lui e facultativă – spune profesorul – nu face decât să forţeze tot atât de mult elevul ca în cazul în care nu ar fi facultativă. Mă explic. Dacă semnezi, profesorul te „ia la ochi buni” din prima, acordându-ţi creditul omului onest. Dacă nu semnezi, va fi limpede că nu poţi mărturisi onestitatea ta în faţa lui Dumnezeu pentru că nu ai fost onest. Punct negru deja. Poate nu ar fi rău să nu se mai menţioneze faptul că semnarea e facultativă, lumea oricum ştie că e prea importantă şi ar putea încuraja la semnarea declaraţiei indiferent de situaţia concretă de pe hârtie.

Apoi, celui onest nu-i va fi greu să declare că nu a copiat. Declaraţia e în ton cu starea sufletului şi a faptei lui. Dacă vreunul copiază, el ştie că Dumnezeu îl vede şi ştie că nu este onest din partea lui, dar poate succesul (notei) contează mai mult. Faptul că semnează declaraţia este şi ea, se pare, în ton cu felul în care a procedat până atunci: dacă nu se simte la „primul” pas greşit, de ce s-ar simţi la al doilea?

Afară doar de situaţia (de dorit, de altfel) în care Duhul îl va convinge pe parcurs (în timpul tezei sau după) că a procedat greşit şi că e cazul să se schimbe pentru că Îl întristează pe El. Schimbarea aceasta de atitudine, însă, nu ştiu dacă e condiţionată în vreun fel de Mărturisirea cu pricina sau pur şi simplu convingerea Duhului care se află încă în el. La urma urmei, ei ştiu (iar din partea celor care studiază într-un liceu teologic te-ai aştepta cu atât mai mult) că Dumnezeu vede fiecare pas al lor şi că nu aprobă copiatul.

Ar mai fi o problemă. Ce se întâmplă cu tezele/ testele/ proiectele de la celelalte materii unde nu li se cere să semneze o astfel de mărturisire? Nu de alta, dar, dacă se obişnuiesc cu menghina, absenţa ei ar putea crea sentimentul libertăţii în sensul ei prost înţeles. Nici noi, adulţii nu stăm excesiv de bine la capitolul acesta, dar apoi copiii? (nu zic că nu sunt excepţii, cazuri particulare de maturitate precoce, dar nu vorbesc depre cazuri izolate, ci despre reacţia obişnuită a oamenilor şi dacă nu cumva îi putem influenţa prost.) Ar fi păcat ca responsabilizarea să fie declanşată numai acolo unde există presiunea din exterior. Gândiţi-vă la profesorii care sunt sau au fost violenţi cu elevii. Mai ales în vremea de dinainte de 89. Nimeni nu mişca în front. Şi apoi gândiţi-vă la profesorii care nu foloseau violenţa fizică pentru că nu credeau în ea şi la felul în care erau percepuţi de către elevi.

Ceea ce mă întreb e dacă are vreo utilitate această măturisire. Dacă aduce vreo responsabilizare pentru elev sau este cam tot acolo cu sau fără ea.

Anunțuri

11 comentarii

  1. Era să leşin la faza cu 10 puncte din oficiu! Abia după ce mi-am revenit, la gândul că e o chestie foarte creştinească, am văzut mai jos punctajul pentru subiectul I. Deci care e de fapt punctajul maxim?
    Şi mai e o chestiune: elevul are şi varianta (ceva mai logică decât restul, dat fiind că e o mărturisire) să taie hotărât cuvântul NU. Însă e clar că nu e suficient, mai trebuie cel puţin „Mărturisesc că am vrut să copiez, dar a) n-am reuşit b) mi-o fo ruşine c) mi-am adus aminte materia. Semnat, binevoiţi etc.”, poate n-ar strica nici „Mărturisesc că, colegul _________ mi-a cerut să-l ajut şi a) am refuzat b) am făcut-o c) am încercat”, şi poate şi „Mărturisesc că vigilenţa profesorului ____________ lasă de dorit”.


  2. Dacă făceai o anume pauză între leşinare şi revenire, veneam cu paharul cu apă! Totuşi, sunt mai liniştită că s-au succedat atât de rapid! Se înţelege, desigur, numa punctaje rupte de realitate la profesorii ăştia din ziua de azi; gândeşte-te ce gânduri gândeam dacă nu mai iegzista fotografie pe Subiectul 1. O sută o fi punctajul maxim, ăştia de iengleză mai fac de-astea. Asta dacă nu cumva creativitatea profesorului se vede şi în designing the punctaj şi atunci… nu garantez că a mea e la fel de dezvoltată ca a lor.

    Cât despre tăieri, e bine că au loc doar pe foaie!
    Până la urmă, ei s-ar putea simţi la fel de liberi să taie COPIAT şi să-l înlocuiască cu ÎNVĂŢAT, bunăoară, DORMIT (şi vă implor să-mi daţi mai multe puncte din oficiu!), MÂNCAT (şi nu mă pot concentra la teză, aşa că rogu-vă, permiteţi-mi să o dau mâine) şi alte animale domestice.

    Poate ne spui ce-ai face cu pruncii dacă ar alege la întrebarea ta 1 varianta a). Să vadă lumea dacă se înscriu la cursurile tale. Mă întreb de ce n-a reuşit cel cu varianta c) la întrebarea 2. Săracu. Poate din cauză că Profesorul a fost prea vigilent. Dacă este şi prea vigilent.


    • A, mi-am amintit că, la un test dat semestrul ăsta, unul din copii mi s-a plâns că îi era foame. By chance, aveam în geantă un pachet de biscuiţi delicioşi. A rămas şocato-distrat când m-a văzut că i-l înmânez. Următoarele ore mă striga „mami”.


    • Adicătelea şi vrai sî spui, că Profu rămâne sarac dacă e prea vigilent? Asta seamănă cu aria cal-omni-ei, ai avocat?
      Păi lucrarea cu tineretul ăsta se face în faze succesive, ca la gătit. I-aş tria frumuşel după primele 2-3 teztemporale, şi pe urmă i-aş aşeza strategic în bănci: zona Abel, zona Cain, zona Iuda, zona Azazel etc., iar pe ăia care ştiu ceva i-aş pune la catedră (numai pe timpul lucrării, desigur). Am uitat să menţionez că, pentru grupa Azazel ar trebui adăugat „Mărturisesc că, colegului ______ i-am dat special să copieze tâmpenii ca să-i scadă media, că deşi copiază de la mine ia mereu note mai bune.”


      • Adicătelea nu, n-am avocat, iar acum e cam târziu să mă gândescu la cheltuieli suplimentare, că uiti cum păţăsc alţii pă la teveu cu procesurili cu succesuri.
        La catedră îi pun pe ăia care ştiu sau ăia care nu ştiu dar care au surse ştiutoare cu (sau în) viaţă. Cu Azazelii nu ştiu cum ar trebui procedat, poate ar trebui să se inventeze un fel de balcon în clasă sau un fel de telephone booth cu scaun şi masă, izolabil complet, să audă tot ce li se spune, dar să nu se audă în exterior nimic din ce spun ei.

        Auzi, dar dacă faci grupele astea şi în timpul orelor, trebuie să le dai de lucru după nivel, orientare politică, preferinţe muzicale diferite şi atunci ce ne facem, o luăm razna, zău aşa!


    • Erau nişte desene animate cu un pui care iese din găoace şi dă peste Felix the Cat, după care urlă MAAAAMIIIII de câte ori i-e foame, lucru care evident demonstrează puterea dragostei, deoarece motanul cedează şi îşi ajustează meniul.


      • , iar ochii transformându-se din bile mari scoase din orbită ca un ET în mărgeluţe mici înotând prin apă (apa proprie din ochi, that is), din când în când mai topindu-se câte puţin la vederea puiului care haleşte.


  3. Propuneri de variante:

    Mărturisesc (înaintea lui Dumnezeu) că nu am copiat…
    Mărturisesc că nu am copiat la ACEASTĂ teză
    Mărturisesc (numai) înaintea lui Dumnezeu că AM copiat…
    Mărturisesc că AM/N-AM (for the teacher: cross the right one as God revealed it to you) copiat…


    • Sam, dintr-odată mi-am dat seama că se poate pune „căpiat” în loc de „copiat”. Ar fi interesant ce-ar bifa elevii. 😉


    • Dar înaintea colegului nu e de mărturisit mimica?

      Poate ar trebui să ne gândim la nişte mărturisiri blogeristice, de asemenea. Să-şi facă fiecare blog o pagină de mărturisire, pe care s-o completeze sau nu, pe care s-o adreseze cui sau Cui vrea, în care să mărturisească sau nu ceea ce consideră că e de mărturisit sau de ne-.


    • Mărturisesc că nu am copiat la ACEASTĂ teză, dar am copiat la teza din data de ../../….
      Foarte tare ultima.
      A, şi: Mărturisesc că am CROPPIAT nu merge?



I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: