h1

Greutatea pendulului

octombrie 27, 2011

Bătaia pendulului. Perceptibilă, uneori chiar deranjantă. Pendulul bate, dar numai pentru cine îl aude. Eu, una, nu pot dormi în cântec de ticăit de ceas. Îl iau de pe perete, îl duc în bucătărie, îl acopăr cu prosop, fac ceva. Însă Acel pendul îl aud mereu şi bate puternic. E bine că o face. E alergarea continuă între piciorul drept şi cel stâng, între un ochi care îşi doreşte lenevirea şi cel care e gata să plângă, între agitaţie şi aşteptarea ploii de sus. Îl aud şi e bine că îl aud, deşi nu e deloc un calmant. E lupta continuă în găsirea Echilibrului, găsirea punctului în care nu mai trebuie să alegi pentru că ai atins perfecţiunea. Un echilibru pe care îl ştie şi îl are Dumnezeu, după care tânjim în fiecare moment ca să fim după asemănarea Lui. Şi ca să ne ducem existenţa în ascultare. Ceea ce vrem e imposibil, dar e necesar să vrem imposibilul. Până atunci, probabil normalul nostru posibil e uneori strânsoarea din extremă stângă sau cea din extremă dreaptă. Uneori trebuie să tragem de frânghie pentru că ne-a fost pusă în mână, alteori trebuie să-i dăm drumul să o poată ţine doar Cel ce o poate ţine.

Probabil pendulul numai în pendulare poate fi uman pentru că numai astfel trăieşte printre muritori.

I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: