
de la zero
iulie 2, 2012să-mi fii Tu profesor
iar eu să mă văd
prin Tine.
o să ștergi tabla
la fiecare mâzgălire
încretată pe ea?
să fiu o piatră
care se înmoaie
între degetele Tale
și știe să scrie
numai pe limba
Ta.
să-mi fii Tu profesor
iar eu să mă văd
prin Tine.
o să ștergi tabla
la fiecare mâzgălire
încretată pe ea?
să fiu o piatră
care se înmoaie
între degetele Tale
și știe să scrie
numai pe limba
Ta.
În clasele primare am avut o minunată învăţătoare. Era sârboaică, din România (pe aici prin zonă sunt câteva localităţi de sârbi).
La şedinţele cu părinţii Slobodanca afirma : „Gabriel efectiv mă ajută în clasă, la predare; el este un real ajutor pentru mine.”
Slobodanca ştia că sunt un copil al lui Dumnezeu, dar nu ştia că ajutorul ei venea de la Profesorul nostru Mai Mare care-i aducea satisfacţie la clasă şi al Cărui elev eram.
Ea mă vedea pe mine, dar eu mă vedeam prin El.
(aceasta nu-i o laudă personală, ci una la adresa lui Dumnezeu care mi-a fost un Mare Învăţător de mic copil).
ApreciazăApreciază
Și ăsta e un exemplu de elev-Profesor.
Te-ai mai întâlnit cu învățătoarea de-a lungul timpului?
ApreciazăApreciază
O întâlnesc foarte des şi de fiecare dată sunt copleşit de un puternic sentiment de respect şi de sfiiciune atunci când intru în câmpul ei vizual.
M-a amprentat cu sentimentul respectului faţă de ea pentru tot restul vieţii. Dar şi ea mă place 🙂
ApreciazăApreciază
[…] puțin bine. Am (re)găsit și redescoperit oameni pe care îi întâlnisem și în alte contexte: Camix – fără de care blogul n-ar fi supraviețuit primelor trei luni, Ionatan, care a întinerit […]
ApreciazăApreciază
frumoasa pozia ta….
ApreciazăApreciază
mă bucur că îți place!
ApreciazăApreciază