Archive for Decembrie 2012

h1

Nu doar de Crăciun

Decembrie 26, 2012

1972, 24 decembrie (Jurnal vol. II, M. Eliade):

Mă întreb câți preoți au avut curajul să citeze în predicile lor de Crăciun această frază a lui Angelus Silesius: ”Nu este important că Christos s-a născut în Bethleem, important este ca el să se nască în inima ta.”.

**

Poate ar trebui să citesc Angelus Silesius. Sigur că sună măcar puțin surprinzător ceea ce spune, dar mă gândesc că nu importanța nașterii lui Cristos o dezbătea, de fapt.

Anunțuri
h1

Acolo-s

Decembrie 18, 2012

Unde-s doi, puterea… alternează. Slăbiciunea unuia trezește puterea celuilalt ca să-l poată ridica. Iubirea cred că e cea care poate trezi o asemenea putere peste puteri când îl vede pe celălalt slăbit.

Dar Iubirea Lui atunci când ne credem singuri? Nu suntem nici chiar atunci singuri, suntem Doi. Iar El nu e niciodată slab.

h1

Gândul rațiosentimen-tall

Decembrie 15, 2012

update

Unele nefericiri se întâmplă pentru că vreau să fiu altundeva decât în locul în care sunt, să fac altceva decât ceea ce fac, să am altceva decât ceea ce am, să primesc altceva decât ceea ce primesc, să fiu altcineva decât cea care sunt (acum). Dar uit că noi trebuie să mulțumim Domnului pentru toate lucrurile. Însă cum să mulțumesc dacă nu mă mulțumesc eu? Înseamnă că ele trebuie să mă mulțumească. Greu. Ah, mai mult, înseamnă că ele mă pot mulțumi. Cât de ciudat, atunci pot găsi mulțumire și fericire în orice. El întoarce orice rău spre bine. Nu știm cum (încă), dar se pare că El o face doar pentru că poate și ne iubește. Asta înseamnă că orice rău poate fi văzut de către noi ca bine deja. Fie că pentru acum sau pentru mai târziu chiar înainte să avem și motivul sau prefigurarea. El face ca toate să lucreze spre binele nostru. Atunci înseamnă că tot ceea ce mi se întâmplă poate fi deja un bine și deja o fericire. În primul rând o fericire pentru că știm că așa sunt aranjate lucrurile pe raft. Ca să fie pentru noi, nu împotriva noastră.

h1

gândul constatator al zilei

Decembrie 11, 2012

Tu trebuie să fii pentru cei ce sunt, numai ei pot primi. Și da.

h1

Limpede

Decembrie 5, 2012

”… limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor.” (Antoine de Saint-Exupery, Micul Prinț)

**

miez, s.n. = […] 2. Fig., Partea esențială, fondul unei probleme; semnificație, tâlc. ◊ Loc. adj. Cu miez = cu tâlc, substanțial.

**

Există întrebările acelea: dacă ar fi să naufragiezi pe o insulă pustie, ce ai lua cu tine?
Aș lua niște file de realitate cu miez văzut cu inima.

**

h1

păcatul de a fi prost

Decembrie 4, 2012

Oana_Pelea

E riscant să scrii în batjocură despre proşti. Şi în dispreţ, adaug. În minutul următor poţi fi următorul candidat la cîte o prostie sau un lanţ de prostii pe care le spui sau faci. Dacă nu ţi s-a întîmplat, nu te încrunta: doar ai impresia; ţi s-a întîmplat, dar nu ţi-ai dat seama tu, ci alţii, normal, pe moment mai deştepţi. Nicio grijă, nici ei nu sunt întotdeauna doar deştepţi, dar poate au impresia. Nici chiar cei care şeruiesc citatele cu proşti pe reţele de socializare sau bloguri. Aşa e, e un gînd liniştitor să crezi că nu eşti prost, dar numai aparent, în rest e stresant (să te știi deștept între mulți proști e o povară destul de greu de suportat pentru că proștii nu ascultă, iar asta e frustrant). Plus că ceea ce ar merita condamnat nu e prostia, ci adiacentul ei care se poate vindeca prin mila lui Dumnezeu (ca de exemplu fudulia, de care nu suntem scutiți nici unii, nici alții, căci vine la pachet cu multe); pe când prostia cam greu se vindecă parcă. Vine din naştere, poate fi aparent ameliorată cu tehnici, informaţii repetate mereu ca să nu se uite raţionamentul, dar deşteptăciunea și înțelepciunea adevărată, ei, cu ea e mai greu. Şi apoi, cum să râzi de un prost care nici nu-şi dă seama că e prost? Pare o cruzime să te simţi superior prin naştere faţă de altul. Rolurile puteau fi vicerversa, dar Cineva hotărî altfel.

Şi, cum niciun deştept nu e în toate zilele vieţii lui numai şi numai deştept (căci ar însemna să fim cam îngâmfaţi, nu? iar îngâmfarea nu știu dacă face casă bună cu..), eu mă tem să râd de ei. De multe ori m-am simţit şi aşa.

h1

po-vestă

Decembrie 3, 2012

între două cuvinte ale tale
se căsca un dor
precum un canion
între doi munți
senini
și
necesari

h1

Atot-

Decembrie 2, 2012

”Căci mînia Lui ține numai o clipă,
dar bunăvoința Lui toată viața.
Seara vine plînsul,
Iar dimineața vine veselia.

[…]

Și mi-ai schimbat jalea în veselie,
mi-ai dezlegat sacul și m-ai încins cu bucurie,
pentru ca inima mea să-Ți cînte psalmi și să nu stea mută.
Doamne, Dumnezeul meu, eu pururea Te voi lăuda!
(din Ps. 30)
**
Domnul și Dumnezeul meu, Tu ne vindeci și ne ridici, Tu ne ierți și ne îmbrățișezi în bunătatea și iubirea Ta. Noi nu suntem vrednici, adu-ne Tu în voia Ta. Și pacea Ta. Îți mulțumim că ne iubești în fiecare zi la fel.

**

%d blogeri au apreciat asta: