h1

Scrisoarea deschisă

Aprilie 1, 2015

Cu tristețe..

Cred că e nevoie de niște poziții venite și din partea celor în domeniu, din partea unor teologi cu o atitudine de înțelegere-compasiune-fermitate-fără superioritate-lipsă de ironie -competență-bunătate.

Poziția aceasta este pe de o parte de apreciat, dar bănuiesc că doar îl va înverșuna mai tare, nu îl va pune pe gânduri pe cât ar fi de dorit. Și cred că punerea pe gânduri ar trebui să bată undeva mai departe decât ieșirea din domeniul competenței sale sau pregătirea hermeneutică (care este și ea o punere pe gânduri suficient de serioasă, dar insuficientă), undeva mai departe spre regretul că ar putea rata Întâlnirea cea mai importantă din viața asta (care nu ține doar de pregătire hermeneutică)…

http://activenews.ro/scrisoare-deschisa-domnului-cristian-tudor-popescu_1893845.html

Anunțuri

12 comentarii

  1. Nu e nevoie de nicio luare de pozitie ! Pentru ce ? Ca sa argumentezi? Ca sa argumentezi ce ? Iar cine se ,,baga” la inaintare nu face altceva decat sa argumenteze ridicolul ! Am mai povestit noi : la bascalie e mai bine sa taci, altfel te arzi …


    • Florine, răspunsul la care mă aștept eu din partea celor din domeniu nu ar fi de genul intuit de tine, ci ceva mult mai sfredelitor pentru suflet. Și cu totul nepăsător la eventualele reacții bășcălioase din partea Popescului. 🙂


  2. Oare cat timp iti va lua pana sa-ti dai si tu seama ca marea lor majoritate ,,mananca de pe masa lor ” …. Acum , care or fi acei ,,lor” , e de discutat …., mult e de ………..discutat ! Nu sunt ai lui Hristos ci ai ,,lor” …. Intelegi ? Intelegi tu , numa inima nu te lasa …


    • Florine, uneori asa ma enerveaza felul tau de relationare ca imi vine sa nu iti mai raspund..


      • Dacă tot te-am enervat , mai comentez o singură dată şi dup-aia niciodată (parcă am promis cândva , acum chiar mă ţin …) :

        Tu analizezi lumea prin şabloane … iar dacă nu se potriveşte şablonul …., ,,uneori aşa mă enervează” …

        P.S.

        Niciun cuvânt al meu n-a fost jignitor , chiar niciunul … N-aş putea să discut cu tine frământări sufleteşti pentru că ar trebui să-mi aleg cuvintele ….
        Gândeşte-te la asta …….


      • Faci cum crezi mai departe. dar ar fi trebuit să mă cunoști deja de atâta timp și să știi că nu sunt așa cum mă descrii. Poate n-ar strica să te gândești că se poate să te înșeli.

        Ceea ce m-a deranjat pe mine a fost chestie de relaționare, de raportare – după cum am spus – nu de diferență de idei; adică ce m-a deranjat a fost ”cât timp îți va lua să-ți dau și tu seama” (un fel de ”măi, încuiată mai ești” pentru că nu gândesc la fel ca tine într-o treabă minoră; deci nu cred că eu sunt aceea care gândește după șablon; ție ți se pare nejignitor asta? sau altfel, ți se pare ok să spui așa?). Nu cred că pretind să le știu pe toate, dar mă doare să văd că alții se consideră așa și mă iau de sus, fie că n-o spun direct, ci sub forma asta. Eu port discuții în contradictoriu de mulți ani deja prin blogosferă, dar rămânem prieteni între noi, cred că se poate face asta dacă este deschidere din partea amândurora. Nu ești de aceeași părere?

        Noi deja am vorbit despre frământări sufletești, poate ai uitat tu, eu nu am uitat. Se poate discuta cu mine, dar vezi… atunci când suntem față în față te exprimi cu totul altfel, atunci ești de la egal la egal. Aici nu știu ce ai. 🙂 😦

        PS: Întotdeauna ne alegem cuvintele. Și eu îmi aleg cuvintele. Dacă nu mi le-aș alege, aș vorbi de una singură.


    • Oare ataci textul, sau persoana la care esti in vizita, Florin? Sau in frazele astea vorbesti la persoana a doua cu textul? :
      “Oare cat timp iti va lua pana sa-ti dai si tu seama ca marea lor majoritate”
      sau “Intelegi ? Intelegi tu , numa inima nu te lasa …”

      Tocmai pentru ca nu ma indoiesc de “bunele intentii” aleg sa te cred atunci cand zici ca ataci textul, pentru ca altfel ai fi cam autoritar intr-un spatiu in care mergi in vizita… Dar daca zici ca ataci doar textul, atunci am ingaduinta pentru limitarile tale…
      Evident, cu observatia ca limitarile ar putea fi de gandire, de bun simt, etc…


      • Aveţi dreptate , sunt un om limitat care din când în când se avântă mult prea sus de cât poate să-l susţină mintea ! De aceea nu am să mai comentez aici şi mă gândesc foarte serios dacă n-ar fi cazul să mă şi opresc de-a mai împărtăşi cu Cami idei când mai stăm la o ,,poveste” … Tare mă tem de răul pe care i l-aş putea face … Cât despre ,,bunele intenţii” , n-am intenţionat să …. Chiar mă gândesc serios să mă retrag ! Oricum pe ceilalţi ştiu unde să-i găsesc …. Îmi pare rău !


      • Florin, Codul bunelor maniere îmi permite să iniţiez abordarea dialogului la pertu, asa că te încurajez să intri fără nici o reţinere în acest spaţiu.
        Atacator-Victimă e o dedublre folosită într-una din tehnicile manipulării. Întreg mesajul cam înspre acolo ţinteste. Daca îţi părea rău, începeai cu asta, şi continuai în armonie.
        Eu cred că mesajul tău propune victimizare, uşoară ironie, aparentă retragere, şi, în final, după acest cadru fad, arunci o rămăşită de “îmi pare rău” care nu are pe ce să se susţină. Pe mine nu m-a convins replica ta.
        Nu văd în mesajul tău nici o intenţie de a empatiza cu persoana pe care o ataci, nu citesc nici măcar printre rânduri că ai dori armonie, sau că acel “îmi pare rău” ar fi sincer.
        Nici nu cred că înţeleg pentru ce iţi pare rău (aici am eu o limită de percepţie care nu îmi deschide sensul). Cred ca doreşti, în schimb, să micşorezi percepţia de superioritate pe care o emiţi în mesajele iniţiale, şi într-un mod adolescentin, cred că anunţi că te retragi la alţii, pentru că aici nu te simţi acceptat în felul autoritar.
        N-ar trebui să te deranjze abordarea mea directă. Eu depun acest efort şi încerc să empatizez cu tine în vibraţiile unui dialog direct, fără învelişuri alese.


      • Draga Florin,
        nu cred eu ca de-asta pleci, dar oricum.
        Eu te-am iertat, nu sunt lucruri grave; in rest fa cum vrei (dupa ce iubesti)…


  3. N-am discutat niciodata despre framantari sufletesti , doar despre teoria framantarilor sufletesti … E cu totul altceva ! Si eu imi aleg cuvintele , dar nu intotdeauna ci doar cu cei care nu trebuie sa stie cine sunt … N-am sa mai comentez la niciun comentariu de-al tau nu ca sunt suparat ci pur si simplu pentru ca nu vreau sa supar ! Atat … Venim din lumi diferite , Cami , a ta e alba si neagra , a mea , am si uitat cum poate sa arate albul ! Cred ca e frumos …

    De vreo doi ani de zile comentez si eu pe cateva bloguri si am invatat sa atac textul nu persoana ! Niciodata n-am facut-o cu intentia de-a face pe desteptul ci pur si simplu provocare la discutie pentru a-mi lamuri niste framantari … Exact cum fac atunci cand ne intalnim , ca dintre toti eu sunt cel mai incisiv … Cred ca problema ta e ca vad si altii , ca interpreteaza , ca te judeca , ca insinueaza , ca te persifleaza … Ei bine , problemele acestea eu nu le mai am demult ! Am eu altele ….., mult mai grave decat teama de oameni … Cel putin , intre noi doi , ma bucur ca ai curaj sa-mi spui in fata ceea ce simti fara sa te temi …. Candva nu erai asa , iar asta ma bucura ! Se cheama incredere !!! Multam pentru asta !


    • Nu esti serios, discutam restul in privat.



I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: