h1

phoenix

Ianuarie 20, 2016

Dacă meteoriți ar lovi
În visurile de azi
Ai ridica umbrela
Să mă aperi?

Sau vreun cuvânt
Nemeritat
Sau chiar prea meritat
S-ar ciocni
De sufletul meu,
Ai înălța o platoșă
În fața mea
Să respir mai
Curat?

Poate aș greși
Teribil
Aș rata esențial,
Ai apărea și-așa
Să mă aperi de ei
Dar mai ales de mine?

M-ai învia la loc
Ca pe un phoenix?

Anunțuri

10 comentarii

  1. `Visurile de azi` pot anticipa realitatile de maine. Visuri ce pot fi totusi izbite -ori se pot izbi -de materialitatea bruta, meteorica, dar si surprinzatoare (in ambele sensuri). `Ai ridica umbrela
    Sa ma aperi?` `Ai ridica` si nu `ai deschide` umbrela; adica, eu te apar (chiar daca pare un gest donquijotesc) si nu te plasez sub adapostul umbrelei-ustensila. Versuri condensate, pline de sensuri. Multumesc.


    • Da, pe apărare am și vrut să pun accentul, mă bucur că s-a și înțeles/ simțit asta. Viața oricum ne aduce (în) tot felul de realități care ne amintesc că suntem doar oameni și avem nevoie unii de alții pentru sprijin. Nu neapărat material.
      Hm, nu știu de ce ar putea părea un gest donquijotesc, nu reușesc să identific. Asta mi se pare că ar însemna că ”realitățile” alea îngrijorătorare sunt imaginare, ceea ce pune suferindul într-o postură mai ciudată. Dar cred că chiar și frica de ”realități” imaginare merită sprijin. Însă, dacă-i până acolo, careva om mare zicea că suferim mai mult din imaginație decât din realitate. Dacă la case mai mari se întâmplă, înseamnă că și la ăștia mai mici e ”justificat”. 🙂


      • `Hm, nu știu de ce ar putea părea un gest donquijotesc, nu reușesc să identific.`
        Ridicarea umbrelei contra meteoritilor: un alt fel de a scoate sabia impotriva morilor de vant?


      • Nu chiar. Adică după mine nu, dar e libertatea cititorului să interpreteze cum dorește. Asta ar fi o interpretare prea la îndemână..


      • O interpretare mai nelaindemana (mai greu accesabila, presupun)? Nu neaparat cea intentionata de autor. Nu ma prea simt liber sa interpretez. Nu pot `decat` sa interpretez ceea ce prin excelenta e interpretabil: poezia.


      • vă puteți simți liber tocmai pentru că e interpretabil.
        nu, nu cred că e greu acces”abilă”; puteți merge liniștit pe prima interpretare care vă vine în minte, pe sentimentul creat. ar putea fi cea mai bună.


  2. Foarte frumoase versuri! Ai dreptate, avem atâta nevoie unii de alții. Iar unde este iubire, ea se regăsește din plin în această protecție pe care o oferă cel ce iubește, persoanei iubite.
    Numai bine, dragă Cami! 🙂


    • Numai bine și ție și alor tale, Alex! 🙂


  3. `Sau vreun cuvânt
    Nemeritat
    Sau chiar prea meritat
    S-ar ciocni
    De sufletul meu`
    Cuvinte ciocnite de suflet. O piatra nu se poate ciocni de vant, decat eventual de o alta piatra, ori de ceva asemanator pietrei. Cuvantul si sufletul (ce-o fi acesta, nu stim), au deci o natura comuna, ori, cel putin, densitate asemanatoare (incat se pot ciocni). Sufletul omului: capacitatea de a (se) comunica?


    • Se poate, cine știe? Oricum sună interesant a avea o natură comună. Pe lângă auto-comunicare, poate mai adăugăm și capacitatea de a simți, de a empatiza, de a iubi, de urî, de a căuta sens în viață, de a se întrista, de a-și reveni…



I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: