Archive for Februarie 2016

h1

Vorbe în vânt

Februarie 28, 2016

Ne avântăm în multe schimburi de idei și de adjective pentru probleme pe care vedem că nu le vom rezolva; fie pentru că participanții sunt prea îngâmfați – unul din doi e de ajuns deja ca să fie pierdut dialogul – fie pentru că nu sunt bine informați, dar țin de pozițiile lor, fie pentru că s-au lăsat duși de val să discute un subiect de care nu le pasă, de fapt, prea mult în adâncul sufletului.

Cred că avem prea mulți nervi sănătoși pe care suntem dispuși (abia așteptăm, chiar) să-i aruncăm pe fereastră sau prea mult timp cu care nu știm ce ar fi mai bine să facem.

Vedem încotro se îndreaptă cuvintele, știm care ar trebui să fie atitudinea pe care ar fi bine s-o avem, știm și că nu avem generozitatea sufletească să discutăm calm despre ceea ce ne desparte, dar totuși continuăm războiul ca să nu fim primii care își iau jucăriile.

Suntem atât de ocupați să le arătăm altora unde greșesc ei, încât nu mai avem timp să vedem unde greșim noi și ce ne-ar prinde mai bine să facem cu timpul pe care (încă) îl mai avem. Vorba unui prieten. Nu toate bătăliile merită să fie duse, nu toate sunt ale noastre. Putem alege în care ne vârâm (sau pe care le continuăm dacă ne trezim în mijlocul lor).
Să ne vedem de sfințenia care se așteaptă de la noi..

Anunțuri
h1

Durere paradoxală

Februarie 19, 2016

Durerea de cap
Se urcă la inimă
Ajunge până
În vârful
Atenției
Și uit
Să mai sufăr.

h1

a Black man

Februarie 12, 2016

Mi-a plăcut Black. Am ”crescut” cu el. Nu m-am gândit, totuși, ascultând It’s a Wonderful Life care era contextul scrierii piesei.

”By the end of 1985 I had been in a couple of car crashes, my mother had a serious illness, I had been dropped by a record company, my first marriage went belly-up and I was homeless. Then I sat down and wrote this song called ‘Wonderful Life’. I was being sarcastic.”

Și, ca un remembering, vă propun două piese:

Sweetest Smile

Feel like Change

 

h1

miercurea cenușii

Februarie 10, 2016

Carl Spitzweg, Ash Wednesday (1855-1860)
(the end of carnival)

Carl_Spitzweg_-_Aschermittwoch

h1

Eul din vis

Februarie 10, 2016

Lasă-mă să mă văd
cum mă văd
cum mă vezi
când mă visezi

să știu de unde să mă apuc
când mă întâlnesc cu mine
și cu tine
la masă sau pe hârtie

poate să mă înțeleg
mai rău sau mai cald
cu dimineața
cu ceața

să știu culoarea
sufletului meu
dacă e greu de iertat
bun de primit
sufletul meu
deșertat.

h1

Everyday life – Rahner

Februarie 8, 2016

<<Rahner offers common human experiences to help us ‘dig … out from under the rubbish of everyday experience’ (Karl Rahner, ‘Experiencing the Spirit’, in The Practice of Faith, 83) real life occurrences of grace, such as accepting with hope the experience of utter loneliness; forgiving with no expectation of the other’s gratitude or even of feeling good about one’s selflessness; being utterly faithful to the depths of one’s conscience, even when taken as a fool; praying, even when it feels useless; maintaining faith, hope and love, even when there are no apparent reasons for so doing; experiencing bitterly the great gulf between what we desire from life and what it actually gives us; and silently hoping in the face of death (Rahner, ‘Experiencing the Spirit’, 81.). God is experienced, in Rahner’s view, most clearly and intensely,

„… where the graspable contours of our everyday realities break and dissolve; where failures of such realities are experienced; when lights which illuminate the tiny islands of our everyday life go out.” (Rahner, ‘Experiencing the Spirit’, 81.)

And Rahner prefers negative experiences to joyful ones because:

„… wherever space is really left by parting, by death, by renunciation, by apparent emptiness, provided the emptiness that cannot remain such is not filled by the world, or activity, or chatter, or the deadly grief of the world—there God is.” (Rahner, Biblical Homilies, 77.) >>

citat în articolul: THE MYSTICAL THEOLOGY OF KARL RAHNER Harvey D. Egan)

h1

Cât de transparent

Februarie 4, 2016

Tu îmi cunoști mai bine
fuga din fața greșelilor
sau felul în care le uit
ca și cum ar fi fost ceață
de la început
până după dimineață.

numai Tu știi
cum să faci transparent
drumul sfredelitor
dintre mine și mine
se înghesuie înaintea mea
mai multe perechi de ochi
justificat mijite

numai Tu cunoști
apăsarea cu care să
mă trezești
din durere
durând

numai nu mă lăsa
jos.

%d blogeri au apreciat asta: