Archive for Noiembrie 2016

h1

Îmbrățişare

Noiembrie 20, 2016

Cuprinde-mă
Între brațele
Polului nord
Și sud
Ca o vreme
Ecuatorială
De zi
Și temperat oceanică
De noapte.

În complotul acesta
Global
M-aș putea imagina
În stare
De minuni cotidiene.

h1

Salvarea din Hacksaw Ridge

Noiembrie 14, 2016

De ce merită văzut Hacksaw, în ciuda violenței. Mel Gibson are o doagă cu violența, greu urmărești un film ca acesta, greu a fost de urmărit și Patimile, dar cred că merită știut despre asemenea oameni. Sau despre asemenea credință și iubire; cred că e mai mult decât iubirea pentru omenire în general, cea despre care vorbește Dostoievski critic, e iubirea de fiecare individ în parte.

În ”Hacksaw Ridge”, secvența care m-a impresionat poate cel mai mult a fost prima salvare sau între primele salvări din timpul bombardamentelor. Îl salvează pe un împușcat, îl trage într-un loc ferit, unde se mai ascundeau și alți soldați să-și tragă suflul. Rămăsese, parcă fără picioare. Unul dintre cei care vede faza, îi strigă lui Desmond de față cu împușcatul:
– Ăsta nu mai are nicio șansă, nu va supraviețui! Lasă-l pe ăsta!
La care Desmond, afectat:
– Dar nu avem cum ști asta, nu-i așa? Nu avem de unde să știm!

PS: Spre final, vedem că respectivul chiar supraviețuise.

h1

Inversul

Noiembrie 1, 2016

Între citatele care circulă, zicea unul:
”Orice ar alege lumea, tu alege opusul.”

Probabil vrea să încurajeze afirmarea identității și neconformarea la grămadă. Însă asta e încă departe de ceea ce ar trebui să promoveze.
Da, presupune o alegere (spre deosebire de mersul la grămadă, care e o inerție). Alegi să faci invers decât restul. Dar nu presupune și folosirea discernământului. Faci doar în mod automat mișcarea opusă, fără să mai gândești dacă e necesar, dacă nu cumva ai o a treia soluție etc. Discernământul, însă, ar trebui să fie etapa anterioară alegerii (opuse față de mulțime sau nu) ca să nu rămânem blocați într-un alt fel de automatism ca mersul la grămadă din inerție.

h1

Bătălia de la miezul nopții

Noiembrie 1, 2016

Se făcea că emoția
a luat-o razna
și se plimba
riscant
la înălțimi.

Ți-am sfâșiat
firul de păr,
iar apoi a venit
noaptea.
Câte o întrebare
venea să-mi bată
în tâmplă
căutând
variante de răspuns
într-o încruntătură
din două-n două somnuri.

Căutătura ta n-o distingeam
Ca să știu
Dacă ar trebui
Să îmi fac o cafea
Sau o valeriană

Iar dimineața
îmi ridicai
o singură pleoapă
frântă.
Atât cât să ochesc
pe masă
abur de cafea
cu iz valerianic.

%d blogeri au apreciat asta: