h1

Compasiune

august 15, 2018

Compasiunea este contrariul cruzimii, care se bucura de suferinta altuia, si al egoismului, caruia nu-i pasa de cei de alaturi.

Andre-Comte Sponville, Mic tratat despre marile virtuti, p.117

6 comentarii

  1. Compasiunea poate fi meteorică. Se manifestă, apoi dispare. Mai grav e când se manifestă spre folosul cuiva în defavoarea folosului altcuiva. Ceea ce pune sub semnul întrebării partea cu egoismul.

    Apreciază


    • Da.
      Era tratată și asta în carte. Nu doar partea cu egoismul ar pune-o sub semnul întrebării într-un asemenea caz, cred, ci și partea cu naivitatea.

      Apreciază


  2. Naivi suntem cu toții de la un anumit punct încolo. Punctele diferă, bineînțeles. Ține, cred eu, de fragilitatea condiției umane.

    Apreciază


    • Mai există și situația în care compasiunea (lui x) se manifestă spre folosul cuiva (al lui y), în defavoarea folosului altcuiva (care e z). Uneori știi de la bun început dauna pe care i-o vei crea lui z, dar nu ai încotro sau consideri că e mai corect să ți-o manifești față de y, nu față de z. Z te va urî, y te va iubi (poate). Y poate nici nu va ști prețul pe care l-ai plătit față de Z. Se poate și să nu fie egoism, nici naivitate, ci o asumare eroică sau nu, în funcție de datele problemei. Chestiunile pot fi uneori foarte complicate. Mai complicate decât ne par din exterior.

      Apreciază


      • De ce ar fi imposibil ca compasiunea lui x să se manifeste atât spre folosul lui y, cât și al lui z? Poate pentru că îl preferăm din start pe y și astfel implicit, îl defavorizăm pe z? De ce trebuie să-i înghesuim pe x, y, z, într-o ecuație, când i-am putea trata cu atenția cuvenită fiecăruia?

        Apreciază


      • :))))) (asta încercai să faci și în comentariul ăla al tău în care nu ți-am înțeles reacția?)

        Păi de la primul tău comentariu de la postarea asta începe toată tărășenia, așa să știi; ai introdus dilemele alea existențiale. Adică știi, dar văd că vrei să începem lupta pe calvinism, arminianism, oareșce regie naratorială, preferințe auctoriale etc. :)))

        De fapt, eu îl preferam pe x, săracul, care trebuie să aleagă între niște chestiuni atât de dificile, iar tu vrei să-i îngreunezi și mai mult situația. nu ți-e așa oleacă milă de el?
        Da, de acord, trebuie să le acordăm tuturor câte un capitol detaliat în roman.

        PS: am avut o după-masă tensionată, care pare că nu se va soluționa decât mâine, undeva pe la prânz, când aflu mai concret un deznodământ. până atunci, cam tensionată treaba, trimiți niște gânduri bune telepatic unde știi tu?

        Apreciază



I ♥ comments

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: