Archive for the ‘Muzicăraie’ Category

h1

Strigătul unei învieri

iulie 15, 2021

Poate că li se mai întâmplă și altora ca o anumită piesă a unui artist, a unei formații să fie marele declanșator al atenției ce se va îndrepta apoi și spre celelalte piese. Una, care iese la suprafață, care se remarcă prin ceva față de restul pieselor. Other Side of Sea a fost o asemenea compoziție dintre cele semnate de Haevn. Apoi au urmat și altele.

Dramatică, ca și cum s-ar sfâșia interiorul, nu prea putea să treacă neobservată. Povestea din spatele piesei, însă, am descoperit-o mult mai târziu. Scrisă de Marijn van der Meer (solistul) la 23 de ani, în timpul celor 3 ani în care a fost mai mult la pat, între intervenții chirurgicale din cauza unei tumori, ea redă o parte din el. Ce a spus despre piesa aceasta e că nu spera că va mai avea când să o și cânte în fața unui public. Acum că a apucat nu doar să își revină, să o cânte în fața multora, inclusiv în fața doctorului care l-a operat și cu care ține legătura, e convins că vremurile bune sunt trecătoare și că trebuie să știi să le apreciezi atunci când le trăiești. Acum poate că sună altfel și versurile.

Unora le poate părea prea melancolică, poate chiar fără vlagă, pesimistă. Însă nu e doar tristă piesa aceasta. E puternică și tristă în același timp. E ca un strigăt după o înviere. O înviere care a și urmat. La cât mai multe asemenea învieri!
This is it. Poate îmi spuneți și reacțiile voastre.

h1

„Cotidianul” din 1917

mai 7, 2021

Un film pe care am vrut să-l văd după ce am ascultat coloana sonoră. Procesul invers, pentru că, de regulă, prima dată vezi filmul și abia atunci descoperi eventualele sunete interesante, demne de căutat și păstrat în arhive. În special una dintre piese, ultima a filmului: Come Back to Us.

O melodie surprinzător de romantică pentru un film de război. Însă, până nu vezi filmul, nu știi ce poate fi emoționant în el. Dacă chiar se găsește ceva.

Reclama filmului spune că e inspirat din evenimente reale și că regizorul, scenaristul, producătorul Sam Mendes s-a folosit de amintirile bunicului său pentru a-l produce. Totuși, evenimentele – s-ar putea spune „prea eroice pentru a fi adevărate” – nu sunt adevărate, dar ar putea fi. Așa scriu cronicile. Există frânturi disparate care au fost relatate, dar firul roșu al filmului nu li s-a petrecut personajelor așa.

Nu mor după filme de război, cel puțin așa spun eu 🙂 , dar m-am uitat la câteva pe care le-am găsit emoționante, vibrante, memorabile. Spun că nu mor după ele din cauza violenței fără margini, a dramelor inimaginabile prin care au trecut oamenii – chiar dacă probabil nu fix așa ca în film, ci în condiții mult mai aspre. Poate ar trebui să-mi reconsider poziția față de filmele de genul ăsta, nu-mi dau seama. Ceea ce m-a impresionat în 1917 e tocmai doza asta de eroism ce nu poate fi certificat și de vulnerabilitate (care cred că ar putea fi certificată fără probleme).

Doi soldați englezi sunt trimiși din batalionul lor în celălalt batalion al Aliaților cu un mesaj de anulare imediată a unui atac, ce urma să se sfârșească într-un masacru. Pentru a preveni tragedia, trebuiau să treacă de linia frontului, prin terenul zice-se abandonat de către germani. Pe drum este omorât soldatul care are un frate în batalionul-destinatar și care era cel mai direct interesat să ajungă acolo cu mesajul. De aici urmează un parcurs eroic al soldatului rămas în viață ce reușește, în cel din urmă, să ducă mesajul și să-l și cunoască pe fratele prietenului său.

Ce m-a impresionat, dincolo de acest eroism: hotărârea de a duce la capăt sarcina la care s-a angajat, indiferent de evenimentele imprevizibile, de dificultate etc. E idealizat, sigur că da. Cu toate acestea, toți cunoaștem pe lângă noi oameni care sunt eroi datorită aceleiași hotărâri de a termina ce încep, de a-și ține cuvântul indiferent de condiții, de a fi om până la capăt. Uite de-asta mi s-a părut impresionant filmul. De-asta – sau și de-asta – merită văzute filme ca acesta.

După vizionare, melodia a căpătat o altă semnificație, chiar mai profundă, și o altă justificare. O nuanță a umanității care trece de granițe.

Aceasta e piesa… declanșatoare:

h1

Transfigurarea dramei

ianuarie 25, 2021

drama transformată într-un frumos de dimensiunea mării

h1

Finețe

ianuarie 25, 2021

voce și compoziție. these guys…

h1

Eurovision explained

martie 3, 2020
Eurovision ca un extras din absurdul lui Eugen Ionescu:
D-na Smith: Sărmana Bobby!
Dl. Smith: Vrei să zici sărmanul Bobby.
D-na Smith: Nu, eu mă gândesc la nevasta lui. O chema ca pe el: Bobby.
[..]
D-na Smith: Și cine are să îngrijească de copiii lor?Au un băiat și o fată. Cum se numesc ei?
Dl. Smith: Bobby și Bobby, ca pe părinții lor. Unchiul lui Bobby Watson, bătrânul Bobby Watson,e bogat și-i plac băieții.
(Eugen Ionescu, Englezește fără profesor)
Și un dialog imaginar din realitatea zilei:
– Și câți finaliști au fost la Eurovision?
– Păi cinci.
– Doar atâți? Și cine anume a participat?
– Păi ea, ea, ea, ea și ea.
– Oh, interesant, o adevărată competiție. Și cine a câștigat?
– Păi, a fost o surpriză totală: ea!
– Vai, ce coincidență, ce ciudat și ce bizar.
(Eurovision 2020 adaptat pe înțelesul spectatorilor, care au și aplaudat în picioare)
h1

Joacă muzicală

octombrie 4, 2019

M-am jucat puțin. Piesa Always Remember Us This Way, după Lady Gaga

http://www.trilulilu.ro/voice-019

h1

Creation

aprilie 22, 2019
h1

Greierii

aprilie 6, 2019

greierii seara
cântă un miros de acasă
de tine
de un nevăzut familiar
Și tocmai atunci
îmi găsesc
să deschid ochii
să văd nevăzutul
și tu ești deloc.

h1

Stare muzicală

ianuarie 24, 2019

varianta mai tristă:




varianta mai emoționantă:

h1

to know you

ianuarie 1, 2019

Downstream
(Supertramp)
Took a boat Sunday, down by the sea
It just felt so nice, you and me
We didn’t have a problem or a care
And all around was silence, everywhere
You are the reason I was born
Be with you through all seasons
I’ll always hear you when you call
We’ll keep the love light shining
Through each night and day
A lonely life behind me
Oh what a change you’ve made
So down here on the ocean we will stay
Went through a lot of changes
Turned a lot of pages
When I took a boat Sunday
To know you as I know you now
That is all I need
And we will get along somehow
If we both believe
So down here on the ocean we will stay
Went through a lot of changes
Turned a lot of pages
When I took a boat Sunday

h1

tonight

ianuarie 1, 2019

I’m so stuck in all that I’m seein’
I’m not even feelin’ anymore
I can’t find another reason

To wanna believing you’ll be around
Tonight…
Tonight…
I’m not sure of all that I’m fearin’
It’s already stealin’
You and I
You and I
Tonight…
Tonight…
Whoa, I never asked you to let me go
I was afraid to want a little more
Can you give me that
Can you give me back what we had
Show me more than the uncertainty
Show me more than the hurt I feel
Can you give me that
Give me everything you have
Tonight…
I’m so stuck in all that I’m seein’
Not even feelin’ anymore
Tonight…
Tonight…
Tonight

h1

A Star sau altceva Is Born.

decembrie 15, 2018

Prea trist A Star Is Born. Mult prea trist. Revoltător de tragic. Emoționant, adevărat. Dar cred că poți prezenta ceva grav, ceva la limită și fără să termini filmul în sinucidere. Cred că poți transmite un mesaj dureros și fără „sfârșitul tuturor lucrurilor”. E o inflație de sinucidere și moarte. Oare trebuie să ducem toate gândurile în aceeași și aceeași direcție? Dacă am început prost, e necesar să și sfârșim prost? De ce nu poate exista o renaștere ca spectatorul să vadă ce se poate face în viața de zi cu zi, să știe că există speranță, să merită să încerce?

„Pentru că asta e viața reală, baby, deal with it, e doar o constatare.”, mi se poate răspunde. Ceea ce e adevărat. Dar cred că arta e menită să fie nu doar o constatare a evenimentelor, a istoriei. Cu asta se ocupă deja știrile. Cred că arta e menită să fie mai mult de atât. Să transmită imposibilul de pe lume pentru a ne determina să dorim a fi noi mai mult și a-i ajuta pe ceilalți să fie mai mult decât sunt. Să vadă ceea ce nu se vede, să simtă ceea ce e camuflat, să învie ceea ce e mort. Dacă lucrurile se termină tot într-o disperare irecuperabilă, atunci care e lucrul pe care îl trezește în spectator? Cu ce rămâne el la final? Rămânem doar cu gândul Annei Frank, că „regretul e mai puternic decât recunoștința”? Care e cât se poate de real și el. Dar e de ajuns gândul ăsta pentru a-i motiva pe oameni să mai uite de ei înșiși în goana după identitate și să îi privească mai atent pe cei de lângă ei? Mă întreb.

Nu sunt avidă după finaluri fericite cu orice preț. Dar cred că ar trebui să ne fi ajuns deja exmplele de „așa nu” și să ne dorim să ne îndreptăm spre „așa da”.

Mai degrabă vedeam un final în care Jackson Maine, după ce a descoperit-o și lansat-o pe Ally, să fie motivat să se depășească pe el însuși, proces pe care oricum îl începuse deja. Unul îl trage pe celălalt după el. După care rolurile se schimbă. El a ajutat-o să își găsească frumusețea, identitatea și libertatea în care nu credea, ea l-ar fi ajutat să își găsească puterea pe care credea că nu le are. Puterea și mai ales voința de a renunța la ceea ce îi dăunează. Ăsta ar fi fost un exemplu de iubire care cucerește tot, renaște ce e bun, dărâmă ce e rău.

Dar ei mi-au lăsat piesa „I’ll never love again”, pe care n-o mai pot cânta. 🙂

sursa: https://www.newyorker.com/culture/the-front-row/the-real-subject-of-bradley-coopers-a-star-is-born-is-the-star-power-of-bradley-cooper

h1

joacă muzicală

noiembrie 21, 2018

joaca de azi, după un cuore in due, francesca michielin. mai cu scăpări, dar altfel o piesă pe care o îndrăgesc:

http://www.trilulilu.ro/voice-010

h1

Inspirăm

septembrie 24, 2018

de fiecare dată când pare complicat:

h1

conversație

septembrie 22, 2018

o frântură de ocean
dacă se poate concepe
cum arată
o frântură
dintr-o imensitate

o durată limitată
dintr-un nesfârșit.

un ochean prin care
disting detaliile
unui anumit sens,
imperiul unei frumuseți
ce nu se grăbește
să treacă
concentrat în
câteva cuvinte.

așa e apropierea ta.

un ocean privind alt ocean
printr-un orificiu
minuscul
numit
timp.

 

h1

Melancolie

septembrie 12, 2018

h1

Șir

septembrie 7, 2018

un șir cu o anume logică

 

h1

Învățarea continuă

septembrie 6, 2018

h1

ti ho voluto bene

septembrie 2, 2018

h1

pentru mine

septembrie 1, 2018

any thoughts, any feelings? any ideas? any memories?

h1

O altă joacă muzicală

august 18, 2018

karaoke după Per Te

h1

Escapadă

august 18, 2018

Una dintre preferatele mele, de care mi-am amintit de curând. Voce, versuri, melodie, videoclip, atmosferă, limbă..

h1

Exercițiu italian :)

august 12, 2018

Cu ce m-am jucat: D’improvviso

piesă

 

h1

Non passerai, Marco

august 3, 2018

h1

Malena

august 3, 2018

Am văzut filmul acesta. Pe alocuri cam dur. Dar un film emoționant. Cam la fel de emoționant ca acest clip.

O iubire necondiționată ce are curajul să vadă (când toți ceilalți aleg să fie orbi) și să spună adevărul atunci când trebuie pentru a salva ceea ce este mai important. Ceea ce este mai important pentru cel iubit.

h1

Oleacă de aer italian

august 3, 2018

Any thoughts, any feelings, impressions?

h1

Crow

august 1, 2018

h1

Breathe

iulie 19, 2018

 

h1

Lost. Desplats.

iulie 3, 2018

What about this one?

UPDATE:

and this one:

h1

Caption

iunie 29, 2018

Cum vi se pare, ce vă inspiră, ce gânduri, ce stări? A ce vă seamănă, a ce nu vă seamănă, în ce momente ați vrea să o auzi dacă v-ați dori să o reauziți? 🙂

h1

Stare

mai 31, 2018

h1

Toți să fie una

aprilie 1, 2018

compozitor: dirijorul nostru

h1

Ave verum

aprilie 1, 2018

Paște fericit celor care sărbătoresc acum!

Și o piesă extrem de dragă mie:

Ave, verum
corpus, natum
de Maria Virgine,
Vere passum immolatum
in Cruce pro homine,
Cujus latus perforatum
fluxit aqua et sanguine,
Esto nobis praegustatum
in mortis examine.
Ave, verum
corpus, natum
de Maria Virgine,
Ave, verum
Vere passum immolatum
in Cruce pro homine,
Cujus latus perforatum
fluxit aqua et sanguine,
Esto nobis praegustatum
in mortis examine.
Iesu dulcis, Iesu pie,
Fili Mariae.
Amen
Amen
Amen

 

h1

Preludiu: Lament

martie 26, 2018

Pentru o intrare în atmosferă mai îndelungată (pentru alții mai apropiată, totuși încă sper ca Paștele să fie în aceeași dată pentru toți), una dintre piesele preferate de la Jenkins de pe albumul Stabat Mater și dintre cele pe care le resimt mai profund.

„Feeling all the grief and sorrow
We live life with shadows in our hearts and minds,
with tears that wait to fall when sorrow in the world is more than we can truly bear.
We hear the cries of children,
we see death cast shadows on their hearts and minds,
as mothers in their grief stand crying,
weeping, weeping, crying, crying,
weeping, weeping for this world.
On our bed of thorns such sorrow must surely end,
our tears can wash away the sins of the world, no more crying, weeping, weeping, crying, crying, weeping, weeping in this world, this world.”

h1

Import

martie 15, 2018

Import de la elevii mei 🙂

h1

Niște arici

decembrie 24, 2017

Să aveți un Crăciun binecuvântat, plin de pace și bucurie!

Vedeți că aveți multe opțiuni la:

h1

exercițiu personal :)

decembrie 10, 2017

h1

Karl Jenkins – Lament (Stabat Mater album)

februarie 25, 2017

Extraordinar de profund, melodios, complet, complex.. bun de interpretat. Există o eliberare în a cânta așa ceva.

Feeling all the grief and sorrow
we live life with shadows in our
hearts and minds,
with tears that wait to fall when
sorrow in the world is more than
we can truly bear.
We hear the cries of children,
we see death cast shadows on
their hearts and minds,
as mothers in their grief stand
crying, weeping, weeping, crying,
crying, weeping, weeping for this
world.

On our bed of thorns such sorrow
must surely end, our tears can
wash away the sins of the world,
no more crying, weeping, weeping,
crying, crying, weeping, weeping
in this world, this world.

h1

Any colour you like, they’re all blue

februarie 7, 2017

‘You can ‘ave ‘em, ten bob to you, love. Any colour you like, they’re all blue.’

**

Roger Waters may have settled this question, in an interview with musicologist and author Phil Rose, for Rose’s collection of analytical essays, Which One’s Pink?:

„In Cambridge where I lived, people would come from London in a van – a truck – open the back and stand on the tailboard of the truck, and the truck’s full of stuff that they’re trying to sell. And they have a very quick and slick patter, and they’re selling things like crockery, china, sets of knives and forks. All kinds of different things, and they sell it very cheap with a patter. They tell you what it is, and they say ‘It’s ten plates, lady, and it’s this, that, and the other, and eight cups and saucers, and for the lot I’m asking NOT ten pounds, NOT five pounds, NOT three pounds… fifty bob to you!’, and they get rid of this stuff like this. If they had sets of china, and they were all the same colour, they would say, ‘You can ‘ave ‘em, ten bob to you, love. Any colour you like, they’re all blue.’ And that was just part of that patter. So, metaphorically, ‘Any Colour You Like’ is interesting, in that sense, because it denotes offering a choice where there is none. And it’s also interesting that in the phrase, ‘Any colour you like, they’re all blue’, I don’t know why, but in my mind it’s always ‘they’re all blue’, which, if you think about it, relates very much to the light and dark, sun and moon, good and evil. You make your choice but it’s always blue.”

h1

Stabat Mater de Jenkins

ianuarie 27, 2017

Invitație la filarmonică. 🙂 Am ales câteva din piesele concertului Stabat Mater, Karl Jenkins. Însă merită ascultat tot. L-am savurat prima dată la căști; nu știu cum faceți, dar ar fi bine să fie stereo. 🙂

Concertul ăsta mi se pare o combinație de muzică simfonică bisericească și muzică de film. Are influențe arăbești, armene..

Așa, de gust pentru început, ca să vă facă chef:

  1. Cantus Lacrimosus

  1. Vidit Jesus in Tormentis
  2. Lament

  3. Sancta Mater

 

%d blogeri au apreciat: