Archive for the ‘Politics’ Category

h1

uniformizare

septembrie 29, 2018

Coca Cola e în campanie. Au afișat imaginea aceasta cu următorul mesaj: „Noi nu vedem nicio diferență”.

42769432_2184260494940843_6776575287682400256_n

Normal că nu vedeți nicio diferență, Coca-Cola. Banii au aceeași valoare, indiferent cine îi dă, nu? :))) Dacă ar aduce atingere Banului, Stăpânul, ați tăcea. :))
Cam disperați după vânzări, totuși. Grețos de disperați. Și voi, și alții.
Un comentator mai răsărit le-a dat o mică explicație. Ca să vadă diferența.

42664129_2053318661400443_6134846747765112832_n

Cristian Daniel Marica

Plus niște American Cola, poate o vedeau și mai bine.

 

 

Reclame
h1

Cuvinte 2

august 21, 2018

Cuvinte umflate
Rasuflate de bune intentii
Stau gramadite peste
Alte cuvinte diplomate
Amestecate cu deontologie
Fiarta in supa falsa.

Pe canicula asta
Nu aveau cum sa scape
Niciunele
Prea vii.

h1

Citat Gauchet 1

iulie 21, 2018

Într-adevăr, ce este un rege dacă nu un concentrat de religie cu față politică? Cine spune rege spune heteronomie materializată și exprimată prin însăși forma puterii; heteronomie care iradiază, pornind din nucleul puterii, până în cele mai mărunte ramificații ale raporturilor din societate, sub trăsăturile legăturii ierarchice a inferiorului cu superiorul. Dar principala virtute a exemplului, prin mijlocirea acestui relief simbolic, este că scoate foarte tare în evidență faptul că dimensiunea de alteritate purtată de religios nu se risipește ca prin farmec atunci când ieșim din justificarea religioasă a puterii. Puterea descindea din celălalt, cădea de sus, se impunea deasupra voinței oamenilor. Revoluțiile moderne – revoluția engleză, apoi revoluția americană, apoi revoluția franceză – o aduc pe pământ, la înălțimea omului. Mai mult, ele o vor face să apară de jos, o vor constitui printr-un act expres al voinței cetățenilor. Ea încarna ceea ce ne depășește; nu va mai fi decât delegatul ambițiilor noastre. O vom numi reprezentativă, adică, riguros vorbind, fără altă substanță decât aceea cu care o alimentează administrații ei.

[…]

De la reprezentarea prin încarnare din epoca Zeilor la reprezentarea prin delegare din lumea Egalilor, aceleași elemente acționează sub o altă formă și într-o altă distribuție. Trebuie să luăm în considerație ansamblul lor, dacă vrem să înțelegem ciudățeniile mașinilor noastre politice. Că regele este și el, în felul lui, un reprezentant: puterea sa nu are consistență decât în măsura în care refractă o putere superioară, în care înlocuiește, printre oameni, ordinea divină ce ține toate lucrurile împreună. Există aici un sistem a cărui regulă ar putea fi enunțată astfel: reprezintă alteritatea pentru a putea produce identicul. […]: prin intermediul medierii regale, colectivitatea umană se unește cu fundamentul ei invizibil, identificându-se totodată carnal cu puterea care o guvernează – corpul politic rezidă în corpul regelui. Regimurile noastre țin de un sistem care funcționează exact invers: puterea reprezintă identicul, dar produce alteritatea.

Marcel Gauchet – Ieșirea din religie (La religion dans la democratie), p. 10-11.

h1

Sărbătorim ceva?

iulie 5, 2018

De anul trecut văd puse în vânzare tot felul de produse cu motive populare ce sugerează sărbătoarea anului 2018, unirea noastră. Însă, pe măsură ce am intrat în marele an al unirii (deși nu doar acum și nu doar de acum), îmi pare tot mai stranie sărbătoarea unirii într-un ambient tot mai încărcat conflictual. Ce sărbătorim noi de fapt?

Că locuim în aceeași țară, dar că avem de fapt vieți atât de diferite încât ne împărțim în categorii care ne fac inamici? Că avem aceiași strămoși, dar că ne tragem de fapt din tradițiile acelea sau celelalte? Că vorbim aceeași limbă, dar că nu avem același înțeles, că nu ascultăm ce ne spune celălalt și nu ne interesează de ce crede așa? La ce bun că vorbim aceeași limbă dacă nu o folosim pentru a ne înlesni comunicarea, ci pentru a o îngreuna? Când ești înconjurat de străini, ți-ai dori să îi înțelegi și să te faci înțeles. Când ești înconjurat de ai tăi, vrei să ai dreptate. De fapt, ce sărbătorim?

h1

Ce mai fac babanii. Bibanii.

martie 17, 2018

Iahu îmi modifică lookul emailului în mod automat și vor să îmi convină chestia asta.

Îmi deschide o fereastră cu opțiunile de format disponibile pentru email, eu dau X, iar el îmi confirmă că „you saved the theme”. Extraordinar de perspicace.

Merg la setări și aleg din nou versiunea Classic mail, la care – bineînțeles – îmi deschid o ferestruică în care vor să le scriu de ce ”plec”. Iată de ce plec, pentru că versiunea voastră e de toată jena. Le dau detalii, după care le trimit textul.

Și ce îmi scriu dragii de ei ca text automat? We hope we’ll see you soon on the new mail etc. Asta e tot ce vor să audă: că speră să ne vadă înapoi cu varianta lor. Aplaudând, probabil. Adică să ne răzgândim noi, „clenții”, nu ei, producătorii. Dar ne întreabă de ochii lumii să nu zicem că îs „băeți” răi.

Și cam atât. 😀

h1

Justificarea prin cauza nobilă

ianuarie 27, 2018

Dacă sunt pentru o cauză nobilă (în societate), insultele și suspiciunile neîntemeiate (față de apropiații care nu se înregimentează fix în felul propriu) sunt armă acceptabilă chiar și în gura celor care militează pentru deontologie, echilibru și moralitate.

Cât de subiective devin lucrurile până și pentru cei mai obiectivi pământeni… Și cât de dezgustătoare, dezamăgitoare.

%d blogeri au apreciat asta: