Posts Tagged ‘iubire’

h1

Nașterea din nisip

Iunie 20, 2012

Am închis ochii doar o briză
O rază.
Tu erai acolo la trezire,
mi-ai spus că n-am lipsit
nicio clipă
că sunt mai caldă ca briza
iar eu n-am mai spus.

Era destul ca să se nască
o zi
din nisip.

h1

Love

Iulie 29, 2008

Am auzit astăzi la radio o piesă. Love, thy will be done (Iubire, voia ta să se facă). Interesant titlu, mi-am spus. Se referă la ce ar trebui sau se referă la ce ar gândi majoritatea? O poţi lua în ambele sensuri, deşi cheia de interpretare face toată diferenţa.

Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:8). În mod normal, ar rezulta Doamne, Tu care eşti Dragoste, voia Ta să se facă. Sau Dragostea în Numele Tău să fie. Sau Dragostea în limitele Tale să fie.

Iubire, voia ta să se facă. Interpretarea generală, cea fără punctul biblic de vedere, spune că iubirea nu are a face cu Dumnezeu. Că are a face cu oamenii şi punct. Iubirea dintre oameni e cea care guvernează lumea. Iar dacă doar iubirea dintre oameni guvernează lumea, atunci lumea arată cam aşa cum arată acum. Aşa cum arăta şi în vremea lui Cain şi Abel. Iubirea pentru Dumnezeu nu avea ce căuta în relaţia lui Cain cu Abel. Însă iubirea pentru propria persoană avea. Un moment i-a trebuit lui David să uite de dragostea pentru Dumnezeu şi să o dorească pe Batsheba; doar iubirea de oameni şi de propria persoană au guvernat atunci. Rezultatele de mai târziu le cunoaştem.

Această iubire (deşi iubire de oameni) care îl exclude pe Dumnezeu îşi pierde valoarea reală de iubire. Nu este acea Iubire, care e jertfitoare, iertătoare, care nu se mânie cu uşurinţă, care nu se gândeşte la rău, care adoră adevărul, care doreşte binele pentru celălalt. Această iubire e înţeleasă poate în primul rând ca iubire fizică; şi dacă mai rămâne loc de iubire mentală, spirituală…

Doar ştim că se poartă, ştim că e la modă şi că suntem oameni cu sentimente. Şi atunci iubirea, în loc să fie cea care se dăruie, e doar cea care vrea să primească, indiferent în ce cadru şi cu ce cost; şi să primească pe loc.

În perioadele de război şi de mari tulburări la nivel mondial, circula uneori lozinca arhicunoscută „Make love, not war!”. Ideea de iubire (fileo) ca fel de relaţionare dintre oameni este foarte sănătoasă. Însă ea a avut cu totul alte valenţe; de autojustificare pentru alt gen de iubire (eros), desfăşurat afară din voia lui Dumnezeu (Thy will, nu thy will), pentru că dacă ar fi fost în voia Lui, nu mai avea nevoie de justificări. Iar atunci când Dumnezeu este lăsat afară, nu facem decât să ne scufundăm în eroziva iubire de sine, care ne duce la nenorocire.

Deci Love, thy will be done!

notă: thy = your
h1

Iubire, matematică incorectă

Februarie 14, 2008
mate-m.jpg

Ciudat titlu. Nu-i aşa? Se sărbătoreşte Valetine’s Day, Ziua îndrăgostiţilor. Nu e o obligaţie, e mai mult un pretext de a vorbi despre… ce e dincolo de îndrăgosteală, ce e mai greu de trăit.

Propun pentru azi audiţie şi versuri. Două piese ale aceleiaşi formaţii muzicale. E o trupă pe care o ascult şi reascult destul de des în ultima vreme. Descoperirea lor a venit odată cu piesa hiper-difuzată, bine lucrată, Apologize, însoţită de voce clară şi fermă.

Reascultam una dintre piesele lor în urmă cu ceva vreme şi câteva versuri mi-au atras atenţia. Nu e un cântec de dragoste propriu-zis, dar vine în urma ei, în umbra ei şi conţine un sâmbure interesant. E drept că e destul de consuming pentru Valentine’s, însă cu un motiv. Audiţie plăcută.

E vorba de trupa One Republic. Ascultaţi melodia Stop and Stare. Redau versurile mai jos:

This town is colder now, I think it’s sick of us
It’s time to make our move, I’m shakin’ off the rust
I’ve got my heart set on anywhere but here
I’m staring down myself, counting up the years
Steady hands, just take the wheel…
And every glance is killing me
Time to make one last appeal… for the life I lead

[Chrous]
Stop and stare
I think I’m moving but I go nowhere
Yeah I know that everyone gets scared
But I’ve become what I can’t be, oh
Stop and stare
You start to wonder why you’re ‘here’, not there
And you’d give anything to get what’s fair
But fair ain’t what you really need
Oh, can you see what I see?

They’re tryin’ to come back, all my senses push
Untie the weight bags, I never thought I could…
Steady feet, don’t fail me now
Gonna run till you can’t walk
But something pulls my focus out
And I’m standing down…

[Chorus]

What you need, what you need…

Două versuri m-au oprit şi pe mine între gânduri:

Read the rest of this entry ?

%d blogeri au apreciat asta: