Posts Tagged ‘russell crowe’

h1

Finally Noah

Aprilie 7, 2014

Am văzut mult doritul (de către mine) Noah. Îl recomand. Dacă mi-a plăcut? Deloc. Dar îl recomand ca să vă faceți singuri părerea despre el. Că este ficțiune pe un sâmbure din Biblie – asta știam deja din cronici. Însă nu mi-am imaginat că Russell Crowe și Anthony Hopkins pot juca într-un film atât de slab și ilogic.

Am înțeles că ajutoarele lui Noe au fost inventate să fie niște monstruleți din stâncă, îngeri căzuți, cică, ce jucau rolul de Străjeri. Dar n-am înțeles cum de în tot ținutul acela, pământul era arid, nu dădea roade, iar asta din cauza urmașilor lui Cain. Nimic nu se cultiva, nu ne arată ce mâncau Noe și ai lui, că animale nu aveau voie să ucidă, ele trebuiau protejate, precum plantele (Noe l-a mustrat pe unul dintre fiii săi că a rupt o floricică). Erau un fel de ecologiști, iar urmașii lui Cain erau răi și omorau animale pentru hrană. Intenționat am început să urmăresc ce mâncau atunci când am observat ferirea lor de uciderea animalelor.

Altă chestiune ciudată a fost faptul că Noe a înțeles mesajul lui Dumnezeu din vis (a visat la început un potop, apoi a visat soluția la problemă, o arcă imensă din lemn) că Dumnezeu vrea să distrugă populația din cauza păcatului – însă păcatul era identificat nu doar cu omorurile, căci și Noe va ucide mai târziu mulți dintre urmașii lui Cain, ci mai ales cu distrugerea pământului, prin lipsa de grijă față de el, animale, plante – vede că el este familia care duce la îndeplinire planul lui Dumnezeu, dar trage concluzia – n-am înțeles prin ce raționament extraordinar – cum că nici familia lor nu va trebui să se perpetueze de acolo încolo.

Așa că în acest fel îi liniștește pe cei doi fii ai săi fără soții: voi nu veți avea soții în lumea nouă pentru că oricum Dumnezeu vrea să distrugă rasa umană, iar noi vom fi ultimii oameni care vor mai trăi. Pe una dintre viitoarele nurori a lăsat-o să moară în confruntarea cu urmașii lui Cain (care voiau să dea năvală în arca lui Noe să se salveze de potop) cu aceeași justificare. Când nora lui Shem rămâne însărcinată, Noe își manifestă foarte ferm hotărârea de a-i ucide copilul dacă va naște fată, să nu mai procreeze. Va naște gemeni, însă gemenii vor fi fete, culmea ironiei. Noe pornește spre ele să le curme viața, dar se răgândește cu cuțitul deasupra capetelor lor, spunându-i lui Dumnezeu că ”nu poate” îndeplini porunca Lui. Dumnezeu e un fel de tiran ale cărui capricii Noe nu i le poate satisface, iar, după acest episod, cade într-un fel de deprimare și apatie generală atunci când vor ajunge pe pământul nou de după potop, rămânând singur, izolat de familie. Ca un fel de autopedepsire din cauză că nu a fost în stare să asculte de porunca lui Dumnezeu de a împiedica perpetuarea speciei umane. Finalul îl readuce la o oarecare normalitate, în sânul familiei, însă convins de nora sa, nu de vreun dialog cu Dumnezeu.

O altă chestiune ciudată a fost conduita vecinilor lui Noe, urmașii lui Cain, de care trebuia în permanență să se apere și să fugă. Ei sunt cei care vor dori cu disperare să vină în arcă, dar nu vor fi lăsați din cauză că pângăresc lumea nouă pe care Dumnezeu a pregătit-o. Așa că, la începerea potopului, oamenii se omoară între ei. Mă întreb cum de acesta nu era un păcat mai mare în concepția lui Noe decât uciderea animalelor pentru hrană și distrugerea plantelor.

O mulțime de inconsecvențe la nivel logic, nici nu îndrăzneam să am așteptări la nivel biblic. Deci, îl recomand, trebuie văzut și vă aștept impresiile.

h1

Adevărul din The Insider

Iunie 26, 2009

insider3Cât costă adevărul. Costă ceva? Sau altfel: cât costă adevărul dezvăluit?

Un film făcut după fapte reale, cu personaje încă în viaţă. Jeffrey Wigand (Russell Crowe), vicepreşedinte la o companie renumită producătoare de tutun (Brown & Williamson) şi chimist, concediat de câteva ore, este provocat să traducă în limbaj accesibil un document voluminos de 500 de pagini primit anonim de către producătorul unei emisiuni TV, Lowell Bergman (Al Pacino), foarte urmărite.

Bergman duce muncă de lămurire cu Wigand, pentru că, în urma plecării lui de la Brown & Williamson, pot fi consecinţe neplăcute dacă se dezvăluie secretele companiei; iar, pentru a preveni lucruri de acest gen, se semnează întotdeauna declaraţii de confidenţialitate, a căror încălcare poate duce până la închisoare.

Wigand acceptă explicarea documentului cu condiţia de a nu trebui să îşi dea vreo opinie sau să reveleze vreun secret. Revelare asupra căreia se va răzgândi însă la un moment dat şi acceptă să dea un interviu (încă nedifuzabil), pentru că este pus în faţa situaţiei următoare: fie se protejează pe el şi familia lui de scandaluri, chiar posibile răpiri sau omoruri, tăcând, fie spune ceea ce ştie despre procedurile ilegale de confecţionare a ţigărilor, dăunătoare sănătăţii oamenilor, realizând astfel conştientizarea masei care va lua decizii cu adevărul în mână.

Ca orice adevăr adevărat care vrea să iasă la lumina zilei, creează panică între televiziuni, care refuză difuzarea lui din cauza ameninţărilor care sunt promise sau bănuite. Se pot pierde slujbe, se pot distruge vieţi dacă acest adevăr se află tocmai din gura unui om cu autoritate în domeniul sănătăţii şi, mai mult, fost angajat şi parte a bordului de conducere în mari companii de tutun. Când vorbim despre firme mici, fără putere financiară (care înseamnă fără orice putere), ameninţările care pot fi lansate şi puse în practică sunt jucării faţă de ceea ce pot face companiile gigantice cu zeci de ani de viaţă în spate, unde s-au dezvoltat mafiile necesare pentru susţinerea ei în viaţă în caz de orice încercare de anihilare sau reducere măcar.

Aşa că, după eforturile depuse pentru a rosti adevărul, au urmat eforturile de a face rostirea publică. La ce bun un adevăr ţinut în pivniţă, nu?

Dacă există costuri pentru acest adevăr sau nu, vă las să descoperiţi şi să urmăriţi filmul. Consider că merită văzut măcar pentru un motiv: ce fac cu adevărul care poate salva alte vieţi, însă îmi poate face rău mie dacă îl spun?

%d blogeri au apreciat asta: