sau Operațiunea Mincemeat (mincemeat = „carne tocată”) – un film despre una dintre cele mai importante operațiuni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o tactică de înșelăciune/dezinformare militară de mare succes pusă la cale de Aliați împotriva Axei, care a dus la pierderea primelor teritorii ale Axei.
E mai ușor de înțeles dacă știți câte ceva despre operațiune înainte de vizionare. Asta pentru că aspectele ce țin de semnificația operațiunii și procesul de organizare se desfășoară pe repede înainte și e nevoie să aveți fie o capacitate de familiarizare rapidă cu informațiile noi, fie o măcar vagă cunoaștere prealabilă. Ăsta e unul dintre punctele slabe ale filmului, o operațiune extrem de spectaculoasă, riscantă și complicată trebuie să poată fi digerată bine într-un ritm accesibil.
Povestea de dragoste ce se suprapune peste tensiunea principală a filmului dezvoltă și un interes de altă natură față de film, ceea ce e un atu, pentru că îndulcește atmosfera și ia din presiunea strict politică și de viață și moarte care planează.
Studiind puțin operațiunea în sine, aș zice că filmul merită văzut exact pentru piesele istorice, reale pe care le prezintă, e o operațiune extrem de spectaculoasă. Planul aliaților era să îi determine pe naziști să creadă că urmează un atac asupra Greciei și Sardiniei, ca apoi să desfășoare, de fapt, un atac nestânjenit, surprinzător asupra Siciliei. Însă, pentru a-i păcăli pe naziști să creadă că aliații au astfel de intenții, era necesar să pună la cale un plan în care să iasă la iveală anumite documente veridic măsluite pentru a da impresia de autenticitate din care să reiasă așa ceva. Iar aceste documente trebuiau să fie duse și lăsate de cineva într-un loc în care naziștii să aibă acces, dar în care să nici nu dea impresia că au fost plasate intenționat. Așa că trebuia să fie aleasă o destinație neutră, pe unde se putea presupune că ar circula aliații, însă cu mijloace de transport care să asigure integritatea documentelor așa-zis secrete. Destinația aleasă este Spania, țară neutră însă cu legături strânse cu naziștii, iar omul ales este un mort recent (fără nicio legătură cu domeniul militar) căruia îi construiesc o identitate de maior în marină, asupra căruia plasează documentele secrete și efectele importante, care zice-se va avea un accident aviatic și va ateriza în mare.
Dacă un astfel de proiect dădea greș, pierderile ar fi fost imense. Ceea ce mi se pare fascinant în plus e că astfel de tactici se întâlnesc și în jocul de șah. Abatere/deviere (deflection) și ademenire (decoy). Ambele descriu tactica din război, poate că cel mai bine o descrie cea de ademenire: atragi o piesă importantă într-un loc anume pentru a o îndepărta de zona importantă pentru tine, ca apoi să poți lansa atacul în zona eliberată. Pe scurt: păcălire.
Filmul are la bază cartea scrisă de judecătorul și ofițerul de informații navale Ewen Montagu, unul dintre organizatorii operațiunii, The Man Who Never Was, mai exact a doua ecranizare.
În film apare și personajul lui Ian Fleming, a locotenent comandorului Ian Fleming (fascinantul actor Johnny Flynn),care, de bună seamă, scrie. Naratorul istorisirii. Narator care, după terminarea războiului, scrie seria James Bond, folosindu-se de experiența militară acumulată.
Destul de mulți actori renumiți și reușiți în acest film, rămâne de văzut impresii pe care le aveți după vizionare.
Timposibil 