un film care merită văzut după Munich the Edge of War (2021), pentru că ambele au de a face cu situația Cehoslovaciei înainte și după invazia Germaniei. S-a nimerit să le văd în seri consecutive și mi-am zis că o altă potrivire mai bună parcă nici nu ar încăpea. (Ba da, poate că ar fi mai fi una și atunci ar merita un trio: Anthropoid (2016) cu Cillian Murphy, despre încercarea de asasinare a Generalului SS Reinhard Heydrich de către un grup de rezistență cehoslovac în 1942). Am scris despre ambele. Frânturile de istorie ne aduc mai aproape de înțelegerea prezentului.
One Life (cu Johnny Flynn ca tânărul Sir Nicholas ‘Nicky’ Winton și Anthony Hopkins ca bătrânul Winton) ne arată printr-o jonglare de scene trecut-prezent salvarea copiilor din Cehoslovacia inițiată de un tânăr agent de bursă englez (669 de copii mai exact). Ce interes are el să salveze copiii evreilor dintr-o țară în război, nu are lucruri mai bune de făcut? Păi copiii suferă, aici nu au niciun viitor, nici șansă la viață. Bine, dar cine știe ce intenții are, el ce naționalitate e, englez, are vreun sentiment față de evrei? Cam acestea fuseseră primele întrebări care i-au fost adresate pentru a fi stabilit dacă e un om de încredere sau nu. Având părinți de origini germane-evreiești, a avut însă rapid parte de colaborarea lor.
Îl întâlnim pe Winton gata bătrân, cumva neîmpăcat cu ceea ce reușise să realizeze în tinerețe. Ca atunci când nu vorbești cu alții despre ceea ce gândești și simți, ai impresia că doar gândirea ta e cea lucidă și pierzi proporțiile evenimentelor. Deși are adresele actuale ale multor copii salvați de el, mintea îi rămâne fixată asupra unui anume eșec. Mi-a semănat din punctul ăsta de vedere cu Schindler. Când în sfârșit are cui să dea dosarul lui cu pozele și informațiile despre foștii copii și stă de vorbă efectiv cu oamenii despre cele întâmplate și făcute de el și se întâlnește cu reacția celorlalți, perspectiva asupra trecutului începe să se clarifice, să se echilibreze. Însă cea mai nimerită echilibrare e să te întâlnești acum cu oamenii din trecut, nu? 
Mi-a făcut plăcere să-l revăd și pe Jonathan Pryce. De asemenea, o transformare interesantă au reușit cu figura lui Johnny Flynn (pe care îl știți din Emma 2020, Operation Mincemeat 2021).
Timposibil 